Dobânzile cerute Italiei şi Spaniei urcă vertiginos. Roma mai are bani doar până în septembrie

Randamentele obliga­ţiuni­lor spaniole şi italiene cu scadenţa la zece ani au atins ieri noi maxime isto­rice de 6,45%, res­pectiv 6,24%, îndreptându-se spre nivelul de 7%, considerat de majoritatea ana­liştilor ca nesustenabil.

Situaţia tensionată de pe pieţe l-au făcut pe ministrul italian de finanţe Giulio Tremonti să organizeze ieri o întâlnire de urgenţă cu reprezentanţi ai puterii şi ai băncii centrale, iar pe pre­mierul spaniol José Luís Zapatero să îşi amâne concediul.

Rămân fără bani

Pentru a agrava şi mai mult situaţia, banca americană J.P. Morgan Chase a indicat într-o notă către investitori că "Italia şi Spania vor rămâne fără lichidităţi în septembrie 2011 şi respectiv februarie 2012 dacă pierd accesul pe pieţele financiare". Banca avertizează, de asemenea, că îngrijorările legate de lichidităţile de care dispune Italia ar putea atrage statul într-o "spirală negativă care se autosusţine". Cu alte cuvinte, dacă Italia nu vine cu asigurări privind soliditatea situaţiei financiare, va intra într-un cerc vicios pe pieţele financiare din care cu greu va putea ieşi.

Italia are un nivel redus al datoriei private şi a evitat bulele de pe piaţa creditului, dar are o economie care stagnează şi care-şi pierde constant competitivitatea, notează The Tele­graph. Italia are, pe de altă parte, cea mai mare datorie din zona euro raportată la PIB, de 120% din PIB, după cea a Greciei, de 143% din PIB. Instabilitatea politică din interiorul coaliţiei de guvernământ şi înăsprirea politicii monetare de către Banca Centrală Europeană nu face decât să complice problemele Italiei.

Spania nu va avea probleme de finanţare până anul viitor, spun analiştii J.P. Morgan, dar soarta acestui stat va depinde, probabil, de ceea ce se va întâmpla cu Italia.

"Credem că soarta celor două ţări este legată. Este greu de imaginat că doar una dintre ele va pierde accesul la pieţe", menţionează economiştii băncii.

Se împrumută scump ca să dea credite ieftine Greciei

Problemele de pe pieţe ale Spaniei şi Italiei complică şi participarea aces­tora la salvarea Greciei. Toate ţările din zona euro s-au angajat să participe la următoarea tranşă, din septembrie, din ajutorul stabilit anul trecut pentru statul elen. Grecia ar trebui să primească împrumuturi bilaterale de 5,8 mld. euro de la membrii zonei euro şi de 2,2 mld. euro de la FMI, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Însă creşterea cos­turilor de împrumut va face ca preţul la care Italia şi Spania se împrumută de pe pieţe să fie mai mare decât cel stabilit pentru a împrumuta apoi Grecia.

De asemenea, pe piaţa CDS-urile (contracte credit default-swap), costu­rile asigurării datoriilor spaniole şi ita­liene împotriva intrării în incapacitate de plată au atins noi maxime.

Bursele au pierdut 10% faţă de maximul din februarie

Bursele europene, inclusiv Bursa de Valori Bucureşti, au scăzut cu 10% de la maximul acestui an, în condiţiile în care criza datoriilor din zona euro şi rezultatele slabe ale companiilor îi îndepărtează pe investitori, scrie Bloomberg.

Evoluţiile negative ale acţiunilor băncilor, asigurătorilor şi companiilor de tehnologie sunt factorii principali care au contribuit la scăderea de 10% a indicelui Stoxx Europe 600 de la maximul ultimilor doi ani şi jumătate atins pe 17 februarie. Indicele a pierdut 5% din valoare de la începutul anului.

Acţiunile UniCredit, cea mai mare bancă italiană, au scăzut cu 40% în această perioadă, iar titlurile Commerzbank, a doua mare instituţie de credit germană, au picat cu 47%. În Grecia, titlurile EFG Eurobank şi cele ale National Bank of Greece au scăzut cu 41%, respectiv 39%.

Numărul companiilor care au raportat rezultate sub estimările analiştilor este mai mare decât în orice alt sezon din ultimii cinci ani. Aproximativ 52% din companiile indicelui Stoxx 600 au anunţat rezultate sub cele anticipate.

Atena are planuri ambiţioase şi vrea să vândă o companie la fiecare 15 zile

Grecia a început să pună în aplicare cel mai vast program de vânzări de active din istoria Europei de Vest, în care Atena speră să efectueze o tranzacţie la fiecare 15 zile, scrie The Guardian. Guvernul de la Atena a început să-şi aleagă consilierii pentru punerea în practică a programului de privatizări.

"Ţinta noastră este clară, este aceea de a genera 1,7 miliarde de euro din privatizări până la sfârşitul lunii septembrie şi 5 miliarde de euro până la finele anului", a declarat ministrul grec de finanţe Evangelos Venizelos (foto).

După ce şi-a asigurat un al doilea pachet de ajutor pentru sprijinirea unei economii dependente de fonduri din exterior pentru plata pensiilor şi salariilor din sectorul public, Atena a grăbit ritmul cu care lucrează la un program de vânzare de active de stat, printre care proprietăţi imobiliare, şi privatizări de companii fără implementarea căruia creditorii internaţionali ai Greciei au avertizat că nu vor elibera următoarea tranşă din ajutor din septembrie. Programul de vânzare de active de stat ar trebui să aducă 50 de miliarde de euro până în 2015.

Ciprul riscă să ajungă în situaţia Greciei şi a Irlandei

Ciprul va fi nevoit curând să ceară ajutor internaţional, aşa cum au făcut până acum Grecia, Irlanda şi Portugalia, dacă nu ia măsuri urgente pentru a-şi repara finanţele, avertizează Bank of Cyprus, cea mai mare bancă comercială cipriotă, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

"Prin lipsa de acţiune punem în pericol capacitatea statului de a se refinanţa, ceea ce ar avea consecinţe serioase imediat", se arată într-un comunicat al băncii. O eventuală salvare a Ciprului, stat cu o pondere de numai 0,2% în economia zonei euro şi cu un necesar de finanţare estimat la două miliarde de euro în acest an, nu va secătui Europa de resurse. Un asemenea scenariu ar reprezenta însă un semn al rapidităţii cu care criza datoriilor se propagă. Toate cele trei mari agenţii de evaluare financiară au retrogradat ratingul de credit al Ciprului în ultimele luni, deoarece băncile cipriote au expunere de cinci miliarde de euro la datoriile greceşti, iar economia este puternic legată de cea a Greciei prin comerţ.

Comisia Europeană a anunţat că nu se discută niciun program de bailout pentru statul insular şi că este încrezătoare că autorităţile îşi vor respecta angajamentele privind reducerea deficitului bugetar.