Banii cheltuiţi de turiştii străini pe cazare în România, cât încasările unui mall

Staţiunile de la munte, cele de pe litoral şi cele balneare nu au reuşit să atragă în unităţile de cazare nici 150.000 de turişti străini anul trecut, potrivit datelor centralizate de ZF din rapoarte realizate de INS, în condiţiile în care doar austriecii "se lăudau" anul trecut în septembrie cu 200.000 de turişti români care le-au vizitat ţara.

Marile oraşe inclusiv Ca­pitala continuă să fie vedetele turismului ro­mâ­nesc, dar acest indi­cator nu arată altceva decât că turismul de bu­siness sus­ţine de fapt întreaga industrie. Cu încasări estimate de ZF la aproape 160 mil. euro, marile oraşe au atras anul trecut peste un milion de străini în unităţi de cazare, dar dacă întrebi un manager de hotel din Capitală, îţi va spune că în weekend - atunci când alte oraşe europene sunt pline de turişti - hotelurile din Bucureşti sunt mai mult goale.

"Aceste date arată că cei mai mulţi vizitatori care ajung în România nu vin ca să se cazeze şi să facă turism la noi, ci vin în alte scopuri", susţine Lucian Marinescu, senior associate al companiei de consultanţă în industria ospitalităţii Trend Hospitality.

Exemplul Sloveniei

"Mediatizarea noastră externă ca destinaţie turistică este exterm de slabă, nu doar că mari touroperatori străini nu au în cataloagele lor destinaţii din România, ci şi prezenţa României pe canalele de informare de audienţă internaţională este foarte firavă", este de părere George Sorin Nicolescu, proprietarul agenţiei de turism Olimpic International, care a adus anul trecut 2.500 de străini în ţară.

Antreprenorul român susţine că fără o informare bună, numărul străinilor care ajung în România nu va creşte.

"Este un efort care trebuie făcut. Spre exemplu, Slovenia face târguri de incoming (pentru aducerea turiştilor străini în ţară), la care invită operatori din turism din toate ţările care să vândă destinaţia Slovenia. Şi noi avem nevoie de un astfel de târg."

Toate ţările cu turism dezvoltat organizează astfel de târguri. De exemplu, Franţa a invitat anul acesta în martie 800 de operatori din turism din străinătate la târgul profesionist "Rendez Vous en France", cu scopul de-a vinde destinaţia Franţa în străinătate.

"Deficit" mare pe relaţiile cu Grecia şi Turcia

În România se organizează doar târguri de outgoing (trimitere români în străinătate), la care participă operatori din turism străini ce vor să atragă români în staţiunile lor turistice. În ultimii doi ani, oficiali ai asociaţiilor de turism din Austria şi Franţa, dar şi proprietari de hoteluri din aceste zone au venit în România pentru a atrage români în regiunile lor turistice, iar campaniile lor sunt bine ţintite pentru că sute de mii de români aleg să-şi petreacă vacanţele în străinătate. Dacă austriecii spuneau în septembrie 2010 că în jur de 200.000 de români au vizitat Austria, datele de la INS arată că doar 177.000 de austrieci au venit anul trecut în România.

Nici Turcia, în care merg anual peste jumătate de milion de români în vacanţe, nu a furnizat mai mulţi vizitatori pentru România. Doar 265.000 de sosiri s-au înregistrat anul trecut, număr aproape similar cu cel de acum zece ani.

Puţini turişti (doar 71.000 de sosiri) vin şi din Grecia, unde îşi petrec concediile 550.000 de români anual.

De unde sunt străinii care vizitează România

Dacă numărul sosirilor străinilor în ţară s-a ridicat anul trecut la 7,4 milioane, mai puţin cu 2% faţă de 2009, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INSSE), numărul sosirilor în unităţi de cazare ca pensiuni sau hoteluri a fost de doar

1,34 milioane, potrivit datelor centralizate de pe baza online de date a INSSE. Numărul este cu doar 54% mai mare decât cel înregistrat în urmă cu zece ani.

Aceeaşi sursă arată că înnoptările străinilor în unităţi de cazare s-au ridicat la 2,7 milioane anul trecut. Altfel spus, în medie, fiecare turist străin s-a cazat două nopţi în unităţile din ţară, cei mai mulţi dintre aceştia provenind din Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria şi Ucraina. Turiştii vest-europeni din Austria şi Franţa s-au ţinut de­parte de ţara noas­tră, deşi aceste ţări se numără printre des­ti­naţiile pre­ferate de vacanţă ale ro­mânilor.

Potrivit Insti­tutului Naţio­nal de Statistică, în 2010 s-au înre­gis­trat 1,7 milioane de sosiri ale vizita­torilor din Ungaria, 1,2 milioane de sosiri din Republica Moldova, 786.000 de sosiri din Bul­garia şi 672.000 de sosiri din Ucraiana. Numărul de sosiri diferă de numărul persoanelor care intră în ţară. Aceeaşi persoană din străinătate poate realiza mai multe călătorii în ţară într-o anumită perioadă, fiind înregistrată de fiecare dată ca o nouă sosire. Cel mai relevant indicator este aşadar sosiri în unităţi de cazare, care arată câţi dintre străinii care intră în ţară sunt turişti.

"Aceste sosiri ale vecinilor noştri au o com­ponentă redusă de turişti, vorbim de un trafic care nu se reflectă în turismul românesc. Dacă ne referim la sosirile bulgarilor în România, nu vorbim de «turişti reali», care să se cazeze în hoteluri şi să cumpere servicii adiţionale. În schimb, cei mai mulţi români care ajung în Bulgaria cheltuiesc bani pe servicii turistice", a declarat Lucian Marinescu, senior associate al companiei de consultanţă în industria ospitalităţii Trend Hospitality.

Cum pot fi atraşi străinii cu bani

Pe de altă parte, străinii cu putere mare de cumpărare au ajuns în număr redus anul trecut în România. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că germanii, austriecii şi francezii, care alocă bugete importante de călătorie, fiind principala sursă de turişti în Europa, au făcut puţine deplasări în România. Doar 395.000 de sosiri ale germanilor şi 131.000 de sosiri ale francezilor au fost bifate anul trecut.

"Puterea de cumpărare a celor care vizitează o ţară are impact asupra sumei cheltuite în acea ţară şi implicit asupra dezvoltării anumitor sectoare. Pentru ca turismul românesc să se dezvolte avem nevoie de turişti reali, care să vină, să călătorească prin ţară şi să se cazeze", susţine Marinescu.

Consultanţi şi operatori din turism sunt de părere că România ar trebui să îşi planifice oferta turistică în funcţie de ţările sursă de turişti cu putere de cumpărare. Pentru atragerea de turişti străini este nevoie de o promovare eficientă în străinătate a destinaţiilor atractive.

Avem brand de ţară. Când apar turiştii?

Anul trecut, Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale (MDRT) a lansat brandul turistic, realizat de asocierea formată din THR şi Taylor Nelson, după o investiţie de 900.000 de euro din fonduri europene. Recent, MDRT a lansat o licitaţie pentru achiziţia de servicii pentru coordonarea activităţilor de promovare a brandului de turism, un contract de 759.000 de euro. Rămâne doar ca toate aceste investiţii să se vadă şi în indicatorii din turism.

Notă: sosiri reprezintă unitatea de măsură pentru vizitatorii străini înregistraţi la intrarea în ţară. Numărul de sosiri diferă de numărul persoanelor care intră în ţară. Aceeaşi persoană din străinătate poate realiza mai multe călătorii în ţară în perioada respectivă, fiind înregistrată de fiecare dată ca o nouă sosire.

Sursa: INSSE

n Numărul turiştilor străini se dublează dacă România promovează muntele, Delta şi viaţa la ţară.

n Peste 9.000 de români vor cheltui mai mult de opt milioane de euro în acest an pentru croaziere.

n Cele mai scumpe vacanţe: 61.000 euro trei săptămâni în Sardinia şi 50.000 euro luna de miere în Seychelles.