Unde a dus războiul bancherilor cu clienţii împrumutaţi: o treime din români nu au încredere în bănci

Românii apreciază cel mai mult amabilitatea angajaţilor şi rapiditatea răspunsului la solicitări atunci când îşi aleg o bancă, percepţia de stabilitate a băncii respective fiind în mod natural mai importantă în cazul în care este vorba despre păstrarea banilor, arată concluziile unui sondaj privind nivelul de educaţie financiară realizat recent pentru Asociaţia Română a Băncilor de către compania GfK.

Rezultatele sondajului vin să susţină cu cifre relevante o serie de evaluări cunoscute deja privind situaţia de pe piaţa bancară: produsele şi serviciile sunt în continuare puţin cunoscute, obiceiul de a citi contractul pus în faţă de bancher încă este în formare, iar apetitul pentru informare curentă şi comparare de oferte rămâne scăzut.

Cel mai familiar produs bancar este cardul de debit, creşterea numărului de utilizatori fiind antrenată în ultimii ani de plata salariilor pe card. Sondajul GfK arată însă că totuşi mulţi dintre posesorii unui card de debit afirmă nu prea au cunoştinţe despre acesta. Cele mai scăzute grade de cunoaştere a produselor achiziţionate au fost înregistrate la utilizatorii de internet banking sau la cei care au contractat un credit în magazin.

Situaţia nici nu este de mirare având în vedere că numai 2 din 10 români caută să fie la curent cu subiectele financiar-bancare, în timp ce 4 din 10 nu sunt deloc interesaţi de acest domeniu.

Aflată într-un blocaj prelungit din cauza lipsei de cerere pentru credite, industria bancară are în faţă prin acest sondaj un tablou al obstacolelor obiective şi subiective care îin piaţa în loc.

De pildă, capacitatea românilor de a face faţă unor noi împrumuturi: pentru aproape o cincime dintre cei care au credite de rambursat în prezent, plata ratelor înghite peste 40% din venitul total lunar, indicând puţin spaţiu pentru îndatorare suplimentară. Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât pentru 45% dintre români cheltuielile pentru chirie, întreţinere, mâncare, utilităţi şi transport înghit peste 60% din veniturile lunare.