Industria farma schimbă încă un ministru al sănătăţii, al 14-lea în ultimii 20 de ani

Cseke Attila, ministrul sănătăţii (al 14-lea ministru în ultimii 20 de ani) şi-a înaintat ieri demisia, nemulţumit de banii care i-au fost repartizaţi la rectificarea bugetară. Din cei 1 miliard de euro ceruţi a primit doar 80 de milioane de euro.

Oamenii din industria farma spun că re­gretă demisia demnitarului, Dragoş Da­mi­an, CEO al producătorului Terapia Ranbaxy, afirmând că Cseke este primul-ministru care a început reforma. In­teresele industriei sunt însă enorme, în­trucât statul este în acest caz "client captiv", iar profitul sigur.

Plângerile miniştrilor sănătăţii pentru bani au fost constante de-a lungul anilor, deşi acest domeniu este, practic, un sac fără fund. Întotdeauna se cer mai mulţi bani deşi an de an în sistem intră din ce în ce mai mulţi fără ca acest lucru să se reflecte în calitatea actului medical.

Pe de altă parte, Cseke este ministrul în mandatul căruia a pornit o reformă dură a sistemului, peste 200 de spitale (din cele 475) fiind închise, comasate sau transformate în azile de bătrâni. Tot în mandatul lui au fost puse la punct detaliile sistemului de "coplată". Dar dacă ministrul şi-a fixat ca ţintă fina­lizarea restructurării, atunci de ce a plecat şi nu a rămas în continuare să-şi apere punctul de vedere? În acest moment se încheiase pro­cesul de clasificare a spitalelor şi este în desfăşurare cel de acreditare a lor.

În toată această agitaţie a revenit, con­stant, problema banilor, iar re­cla­maţiile sună că ei sunt mereu prea puţini, în condiţiile în care fondurile pentru sănătate au avut o creştere susţinută până în 2009 (dublându-se în cinci ani).

Înainte de rectificare, bugetul Ministe­rului Sănătăţii era de aproximativ un miliard de euro (4,4 mld. lei), iar cel a CNAS de 3,9 mld. euro (16,5 mld. lei).

A încercat fără succes subordonarea CNAS

Anul trecut ministrul Cseke Attila a încercat subordonarea instituţiei, însă nu a reuşit. A încercat şi anul acesta şi a forţat no­ta cu două săptămâni în urmă, fără folos, pro­vocând însă intervenţia preşedintelui Traian Băsescu, care a ameninţat că dacă Cseke şi Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS (care este susţinut de PDL), nu se înţeleg, atunci vor pleca amândoi acasă.

Pe de altă parte, industria farma, aflată în conflict permanent cu Ministerul Sănă­tăţii din cauza arieratelor, este şi singura industrie care a prosperat în timpul crizei. Piaţa de medicamente a ajuns la 836,9 mil. euro în primele patru luni ale acestui an, în creştere cu 5,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor firmei de cercetare de piaţă IMS Health. Pe de altă parte, în volum creşterea a fost de 4,7% în acest interval. În ultimul an piaţa farma a dat semne de încetinire a ritmului de creştere, iar evoluţia din primele patru luni se înscrie în această tendinţă. Industria resimte probleme de finanţare, dar şi întârzieri ale decontărilor de către stat. Anul trecut piaţa farmaceutică a urcat cu 16%, la 10,2 mld. lei (2,4 mld. euro), datorită avan­sului din sectorul de retail (din far­ma­cii), însă ritmul de creştere a scăzut pentru al treilea an consecutiv, pe fondul crizei financiare, con­form datelor IMS. În 2009 piaţa farma­ce­utică a ajuns la 2,1 mld. euro.

În urmă cu apro­xi­ma­tiv două săp­tă­mâni preşedintele a stârnit o furtună când a susţinut că arieratele în sănătate nu mai trebuie plătite până când nu se regle­men­tează sistemul de achiziţii de medicamente şi în spitale şi cele distribuite prin farmacii.

Despre ce vorbea preşedintele până la urmă?

Disputa între industria farma şi auto­ri­tăţi se desfăşoară aşa: primii acuză întâr­zie­rile în achitarea facturilor, ultimii cer amâ­nări. Cele mai consistente sume la plată pen­tru medicamente au apărut în toamna tre­cu­tă: 240 mil. euro şi asta după ce în vară fu­se­seră achitate alte facturi de 470 mil. euro. Din aceşti bani au fost finanţate datoriile spi­talelor şi medicamentele gratuite şi compensate.

În 2009 soluţia fusese rostogolirea datoriilor către furnizorii de medicamente în 2010 prin extinderea termenelor de plată, iar cu banii rămaşi s-au suportat chletuielile spitalelor.

Punct şi de la capăt

Doar că în 2011 problemele au reapărut. Colegiul Farmaciştilor a anunţat în iunie că va sesiza Comisia Europeană pentru neplata a 535 mil. lei (127 mil. euro), contra­va­loarea reţetelor de diabet şi oncologie pe ulti­mele şase luni din 2010, bani pe care administraţia nu-i recunoaşte.

Aceasta este situaţia în care pre­şe­dintele a cerut stoparea achitărilor facturilor în sănătate şi motivul pentru care ministrul a revenit cu sugestia ca CNAS să-i fie trecută în subordine sau cel puţin ca aceste două instituţii să se unească pentru că ambele cer bani şi nimeni nu mai ştie pe ce cheltuieşte şi pentru ce. Acestei situaţii i s-a adăugat pro­cen­tul mic pe care Ministerul Sănătăţii l-a primit la rectificare (cerea 1 mld. euro, trei sferturi urmând să fie date CNAS).

Surse guvernamantale, citate de Media­fax, susţin că premierul Emil Boc a încercat să-l calmeze pe Cseke spunându-i că va pri­mi mai mulţi bani în luna octombrie, când Guvernul va opera o nouă rectificare, dar Cseke a reclamat inclusiv un tratament dis­cri­minatoriu în comparaţie cu CNAS, condusă de PDL.

Oamenii din industrie regretă plecarea mi­nistrului, dar vorbesc şi de eşecul reformei.

Dragoş Damian, CEO al producă­to­rului de medicamente Terapia Ran­baxy, spune că regretă demisia minis­tru­lui, având în ve­dere că este primul ministru care a în­ce­put reforma, cu toate că la nivelul sistemului de medi­camente "reforma nu a reuşit".

"Este primul mandat de ministru în tim­pul căruia a început reforma. Eu perso­nal re­gret că a demisionat. O parte din reformă, res­pectiv reforma sistemului de me­dica­men­te, nu a reuşit. Probabil nu a avut sprijin politic şi tehnic. Nu am crezut niciodată că va primi 4 mld. lei la rectificare. Orice ministru al sănătăţii ar cere aceşti bani nu i-ar primi."