Cinci zile de la datorie la dezastru. Cronologia unei retrogradări istorice, văzută de Financial Times

Luni, 1 august

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, spera că va da un impuls pozitiv economiei după ce se va întelege cu republicanii în privinţa creşterii plafonului de îndatorare însă şi-a văzut visele spulberate. Investitorii de pe Wall Street nu au reacţionat la semnalele de la Casa Albă, crescând astfel probabilitatea intrării într-o nouă recesiune. Pieţele europene au reacţionat negativ la turbulenţele din Statele Unite.

Marţi, 2 august

Costurile la care se împrumută Italia şi Spania au atins niveluri-record pentru zona euro, ridicându-se la peste 6%, aproape de pragul de nesutenabilitate. Managerii fondurilor de investiţii au început să renunţe la activele riscante, în timp ce politicienii de la Madrid sau Roma au încercat din răsputeri să gasească răspunsuri noi pentru criza datoriilor.

Mulţi analişti au explicat că un nou bail-out, mult mai mare decât cel precedent, va fi necesar în condiţiile în care Grecia, Irlanda şi Portugalia au cerut ajutor financiar internaţional după ce au ajuns să se împrumute de pe pieţele externe la dobânzi de peste 7%.
"Suntem într-o zonă periculoase în acest moment şi nu există nicio soluţie clară", spunea Jim Reid, strateg la Deutsche Bank, citat de Financial Times.

În acelaşi timp, investitorii s-au reorientat către plasamente considerate ca fiind sigure, precum titluri de stat germane, francul elveţian, aurul sau yen-ul.

Miercuri, 3 august

Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a confirmat la rândul său că în pieţe există tensiune precizând totodată că "există temeri tot mai mari în rândul investitorilor în privinţa capacităţii zonei euro de a găsi răspunsuri la criză".
Premierul italian Silvio Berlusconi a încercat să dea asigurări investitorilor spunând că Italia are "fundamente economice solide".
De celaltă parte, Pierluigi Berisani, liderul opoziţiei din Italia, s-a arătat, ca mulţi alţii, neîncrezător în mesajul lui Berlusconi. "Ori eu sunt de pe Marte, ori el este" a spus Berisani.

Joi, 4 august

Japonia a intervenit pe pieţele valutare cu o "injecţie" de 4.500 de miliarde de yeni (57 miliarde dolari) în încercarea de a ţine sub control rata de schimb a yen-ului faţă de dolar pentru a-şi proteja exportatorii. Măsura Japoniei are efect, yen-ul coboară, însă mişcarea este pusă în umbră de evenimentele din Europa.
Jose Manuel Barroso a cerut liderilor europeni să "reia în considerare" majorarea fondului de urgenţă de 440 miliarde de euro.

Investitorii dau semne de nervozitate de semnalele care arată că băncile preferă să îşi ţină banii în trezorerie decât să împrumute alte bănci. Pe măsură ce pieţele de capital au început să devină tot mai volatile, bancherii au comparat situaţia din prezent cu panica declanşată după căderea Lehman Brothers.
Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, a declarat că instituţia pe care o conduce a reînceput să achiziţioneze titluri de stat şi să împrumute băncile din zona euro în încercarea de a reduce din tensiunile de pe pieţele financiare.
Totuşi, investitorii s-au declarat nemulţumiţi că Banca Centrală Europeană (ECB) nu a achiziţionat şi titluri de stat spaniole sau italiene. Reprezentanţii ECB au explicat că achiziţia de obligaţiuni de stat va fi limitată la acele ţări care iau măsuri dure pe plan intern. Investitorii au concluzionat însă că ECB nu este pregătită să cheltuie fondurile necesare care ar readuce pe linia de plutire Italia şi Spania. Indicele S&P 500 a înregistrat cea mai mare piedere de la căderea Lehman Brothers iar indicele Dow a coborât 500 de puncte.

Vineri, 5 august

Pieţe de capital au reacţionat pozitiv în momentul în care datele privind piaţa muncii anunţate de oficialii de la Washington s-au dovededit peste estimări. Totuşi, bursele au revinit rapid la tensiunile precedente.
"Planul A este ca ECB să pompeze bani în Spania şi Italia, însă posibilitatea punerii în aplicare unui asemenea scenariu este ca şi inexistentă. Planul B ar fi ca politicienii să se aşeze la masa discuţiilor, iar din ce am văzut recent în Statele Unite, apetitul lor pentru risc este mai mare decât pieţele sunt dispuse să accepte", explică un important bancher.