Dumitru Miron, prorectorul ASE: Criza trebuie combătută prin spirit anticipativ

Dumitru Miron, prorectorul Academiei de Studii Economice, este de părere că menţinerea unor politici de control al costurilor, care implică noi reduceri de cheltuieli, nu este o măsură anticriză care ar putea fi aplicată de oamenii de afaceri locali în eventualitatea în care situaţia economică s-ar înrăutăţi.

"Măsurile de reducere de costuri - tăierile de salarii şi pensii - nu sunt măsuri anticriză. Teoria economică spune că o criză poate fi combătută prin proactivitate şi spirit anticipativ, în timp ce tăierile exprimă disperarea şi nepuţinţa de a face faţă unei situaţii de criză şi sunt măsuri reactive şi defensive. Noi am fost învăţaţi să nu facem diguri înaintea apelor, ci să achiziţionăm pompe pentru a scoate apa din casă", spune profesorul universitar Dumitru Miron, care este doctor în ştiinţe economice specializat în domeniul relaţiilor economice internaţionale.

În opinia sa, următorul val de criză îi va lua pe antreprenorii români pe nepregătite, ca de obicei, mai ales că aceştia nu au reuşit încă să-şi revină după criza începută în 2008. "Cred că noi ne învăţăm mai greu lecţiile. Iar mediul de afaceri românesc este conectat la reţeaua internaţională aşa cum este o sârmă electrificată la reţeaua naţională de curent. Antreprenorii români nu şi-au revenit încă din actuala criză, de aceea cred că dacă va fi un nou val de criză, acesta îi va lua prin surprindere ", adaugă Miron.

Care vor fi cele mai importante efecte ale crizei datoriilor?

Decizia agenţiei S&P de retrogradare a ratingului SUA reprezintă un moment istoric în lumea financiară şi totodată un şoc în finanţele internaţionale care va acţiona psihologic asupra pieţelor şi a investitorilor.

Cea mai mare şi cea mai sigură ţară din lume pentru investiţii a fost penalizată, iar efectele îşi vor pune amprenta mai devreme sau mai târziu în evoluţia economiei mondiale. Probabil că vom asista la o schimbare a ierarhiilor din punctul de vedere al performanţelor economice, al siguranţei şi al lichidităţii activelor. Ţinând cont şi de căderea recentă a pieţelor şi de criza datoriilor care a cuprins Europa, frica de un posibil nou val al crizei economice a pus stăpânire pe pieţe şi pe investitori. Deciziile de investire sunt tot mai greu de fundamentat în contextul economic actual dominat de impredictibilitate şi instabilitate. Capitalurile sunt şi vor fi din ce în ce mai scumpe şi mai greu de procurat, iar profiturile din ce în ce mai greu de realizat ca urmare a impactului acestor evenimente precursoare ale unui posibil nou val al crizei economice. Frica de instabilitate a modificat comportamentul investitorilor şi se constată că deţinătorii de capital sunt din ce în ce mai reticenţi în a-şi plasa resursele în active care ieri păreau sigure şi au o aversiune faţă de risc din ce în ce mai mare. De asemenea, nesiguranţa calităţii activelor face ca investitorii să fie dezorientaţi, cei mai mulţi preferând să se refugieze în aur, franc, yen sau cash.

Ce efecte vom avea?

Într-un scenariu pesimist, dar din ce în ce mai realist, economia SUA ar putea reveni în zona crizei economice, iar unda acesteia ar putea atinge şi alte economii. De asemenea, creşterea dobânzilor obligaţiunilor de stat va declanşa o scumpire în lanţ a surselor de finanţare cu efecte şi asupra bilanţurilor bancare. Un alt efect demn de luat în seamă constă în deprecierea dolarului şi scăderea ponderii lui în rezervele mondiale. La acest moment, dolarul este cea mai importantă monedă de rezervă la nivel mondial, având o pondere de aproape 60%. Dar principalele probleme ale SUA şi ale Europei rămân în continuare sustenabilitatea datoriei publice şi necesitatea consolidării fiscale.