Mounis Hassim, profesor la Institutul de Studii Politice, Paris: Ce se desenează acum este "scenariul japonez" al anilor '90

În noaptea de vineri spre sâmbătă, S&P a degradat ratingul SUA. Acest anunţ intervenea în momentul în care pieţele tocmai încheiaseră o săptămână neagră, aruncând planeta financiară în necunoscut. Mounis Hassim, profesor la Institutul de Studii Politice din Paris explică, într-un interviu pentru Le Figaro, de ce o astfel de degradare a ratingului ameninţă economia americană şi pe cea a lumii şi de ce situaţia de astăzi seamănă cu cea a Japoniei din anii '90.

Faptul că SUA au pierdut triplul A înseamnă că există o probabilitate puţin mai ridicată ca ele să nu-şi plătească datoriile. Dar chiar şi căzând la AA+ această probabilitate rămâne scăzută. De altfel, specialiştii nu cred într-un default al SUA. Toţi susţin şi chiar cred asta: nu trebuie să cedăm panicii. Şi atunci? Există multiple consecinţe pentru care o astfel de retrogradare a ratingului SUA trebuie să ne neliniştească, explică Mounis Hassim: "Faptul că S&P a îndrăznit să sacrifice ratingul american pune o presiune enormă asupra altor ţări notate cu AAA, mai ales asupra ţărilor europene precum Marea Britanie şi chiar Franţa. Acest anunţ alimentează temerile unui risc de contagiune a degradării ratingului mai ales în acest moment în care pieţele au părut că cedează panicii."

În Italia şi Spania tensiunile urcă, ele părând a fi următoarele ţinte ale pieţelor. Mai mult, consecinţele asupra băncilor sunt directe. Acestea vor trebui să-şi revadă alocările de fonduri proprii ţinând cont de aspectul mai riscant al obligaţiunilor americane pe care le deţin aşa cum le impun noile reglementări internaţionale destinate întăririi solvabilităţii băncilor (Basel III). Recentele teste de stres bancar ale căror rezultate au fost făcute publice acum trei săptămâni nu mai au nicio credibilitate pentru că nu ţin seamă nici de restructurarea datoriei greceşti şi nici de eventuala degradare a ratingului SUA, arată profesorul Hassim.

Cât despre scăderea ratingului pe termen lung a datoriei SUA, arată el, riscul, chiar şi ipotetic, de neplată, este recompensat de randamente mai mari ale obligaţiunilor, care vor creşte în mod mecanic.

Şi dacă aceste randamente cresc, se va declanşa o întreagă spirală de scădere a investiţiilor şi a consumului, ceea ce va produce mai mult şomaj, deci mai puţine venituri fiscale şi mai multe cheltuieli publice. Acest lucru va majora şi mai tare deficitul public şi datoria suverană, spune profesorul Hassim.

Problema SUA, arată profesorul de la Institutul de Studii Politice din Paris, este că ele nu mai au marjă de manevră nici din punct de vedere monetar, nici bugetar.

"De o parte, politica lor monetară nu are multă marjă de manevră după ce au injectat miliarde şi miliarde de euro lichidităţi pe pieţe şi au coborât dobânda de referinţă la nivelul cel mai de jos (între 0 - 0,5% - n.n.) pentru a revigora o economie lovită de criza subprime care a prăbuşit Lehman Brothers, acum trei ani. De cealalată parte, cheltuielile publice au fost prost gestionate în vreme ce presiunea fiscală este deja ridicată. Este dificil în aceste condiţii să asanezi finanţele publice."

Ce se poate întâmpla în aceste condiţii?

"Suntem în plin scenariu japonez. SUA ar putea intra într-o situaţie de <capcană a lichidităţilor> în care s-a împotmolit Japonia în anii '90 şi din care nu a ieşit cu adevărat nici astăzi. Rate la zero şi creştere economică fără viaţă, în timp ce preţurile scădeau, au prins Japonia în capcană. În SUA, Fed, nu mai este astăzi capabilă să susţină economia americană care nu şi-a revenit cu totul din criză. Creşterea pentru 2011 se anunţă mai mică decât era prevăzut, în ciuda sprijinului monetar gigant. Rămâne de văzut dacă această situaţie se va traduce într-o deflaţie sau inflaţia va reveni. Cel mai bun dintre scenarii este cel de-al doilea pentru a evita ca SUA să trăiască pe pilea lor <deceniul pierdut> al japonezilor."