Hemoragia de pe bursele mondiale continuă, iar politicienii lasă BCE singură în calea furtunii financiare care loveşte Italia şi Spania

Autor: Bogdan Cojocaru 09.08.2011

Criza datoriilor suverane din Europa s-a transformat într-una mondială, ajutată de temerile privind reintrarea Statelor Unite în recesiune şi de criza politică de la Washington, unde republicanii şi democraţii au decis în ultimul moment majorarea plafonului de îndatorare a guvernului. Bursele din întreaga lume scad susţinut de joi din cauza veştilor proaste care vin din toate părţile, iar liderii politici din întreaga lume întârzie să vină cu măsuri concrete care să pună capăt panicii instalante printre investitori. Fiecare zi pierdută şterge însă sute de miliarde de dolari din valoarea burselor.



Achiziţiile de obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei de către BCE nu a reuşit să readucă încrederea printre investitori, bursele asiatice scăzând ieri, iar cele europene având o zi agitată cu creşteri la început, urmate de scăderi pentru mare parte a zilei. Deşi investitorii se aşteptau ca politicienii din întreaga lume să se folosească de cele două zile de week-end în care bursele au fost închise pentru a veni cu măsuri care să tempereze criza, liderii ţărilor membre ale G7 (grupul celor mai industrializate ţări) nu au transmis un mesaj puternic, mărginindu-se să spună că "vor acţiona în mod coordonat atunci când va fi nevoie pentru a asigura lichiditatea şi a susţine funcţionarea pieţelor financiare".

Astfel, BCE trebuie să ţină piept singură crizei datoriilor din Europa, instituţia începând ieri să cumpere obligaţiuni suverane ale Spaniei şi Italiei, după ce mult timp a insistat că principala responsabilitate de a acţiona revine guvernelor naţionale. Rezultatul achiziţiilor s-a simţit în randamentele obligaţiunilor pe zece ani ale celor două ţări, care au scăzut de la valori de peste 6% la 5,37% în cazul Italiei şi 5,31% pentru Spania, dar nu şi pe burse.

"Se pare că BCE a decis să scoată armamentul greu", a afirmat Gary Jenkins, analist la Evolution Securities, citat de Bloomberg. Instituţia ar putea fi nevoită să cumpere obligaţiuni spaniole şi italiene în valoare de 850 de miliarde de euro pentru a tempera criza, conform estimărilor Royal Bank of Scotland.

BCE cumpără obligaţiuni fără a tipări bani

Achiziţiile de obligaţiuni realizate de BCE sunt făcute direct pe pieţele principale şi secundare de obligaţiuni în schimbul titlurilor, banca oferind vânzătorilor bani virtuali creaţi în virtutea puterii BCE de a introduce bază monetară în sistem şi care în ultimă instanţă pot fi transformaţi în bani reali.

Prin aceste intervenţii BCE "trece Rubiconul şi monetizează datoria publică, asumându-şi în acelaşi timp sarcini fiscale", explică profesorul de economie Dainel Dăianu. Instituţia recurge la achiziţii deoarece EFSF, fondul de salvare al zonei euro, nu are încă această capacitate, a adăugat el.

"Pentru achiziţii BCE nu trebuie să aducă bani efectivi, creează bani virtuali pe care speră să-i resoarbă la un moment dat, ceea ce ridică, însă, pericolul inflaţiei", spune analistul economic Aurelian Dochia. BCE poate evita materializarea acestui risc prin retragerea la timp a programului de achiziţii.

Pentru a lua povara de pe umerii BCE preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au cerut parlamentelor lor să aprobe până la finele lui septembrie consolidarea EFSF, fondul urmând să aibă capacitatea de a cumpăra obligaţiuni ale ţărilor cu probleme.

Presiuni asupra Europei

Pe de altă parte, politicienii britanici şi cei americani fac presiuni asupra ţărilor din zona euro pentru a veni cu măsuri ferme.

Ministrul britanic de finanţe George Osborne a îndemnat ţările zonei euro să-şi îndeplinească rapid promisiunile şi să asigure stabilitatea financiară, în timp ce secretarul Trezoreriei SUA Timothy Geithner cere majorarea fondurilor puse la dispoziţia EFSF.

În SUA agenţia Moody's a repetat avertismentul că ar putea reduce ratingul ţării înainte de 2013 dacă perspectiva financiară se înrăutăţeşte semnificativ, la numai câteva zile după ce Standard & Poor's a luat decizia istorică de a tăia calificativul SUA de la AAA la AAĂ.

Turbulenţele de pe pieţe cauzate de decizia S&P ar putea persista în următoarele două săptămâni, dar impactul pe termen mediu şi lung va fi minim, deoarece nu afectează perspectiva de creştere economică, apreciază analiştii de la J.P. Morgan Securities.

Retrogradarea ratingului SUA ar putea avea un efect de contaminare în sistemul financiar, de la credite ipotecare la bănci şi pieţe, care se se bazează pe obligaţiuni emise de Trezorerie pentru garanţii.

De obicei, pieţele de acţiuni îşi revin după reducerile de rating, apreciază analiştii, care consideră că decizia S&P "nu ar trebui să fie o problemă mare" pentru băncile americane şi nu va avea efecte asupra capitalului instituţiilor de credit, potrivit Bloomberg.

De altfel, nici Japonia, al doilea mare investitor în datorii americane, nu vede probleme în a avea încredere în bonitatea Statelor Unite ale Americii, a declarat un oficial al guvernului nipon.

Reducerea ratingului "poate fi ignorată" pentru stategia pe termen lung, a declarat ministrul adjunct de finanţe din Rusia.