Datoriile imense ale ţărilor dezvoltate şi riscul încetinirii economiei mondiale au şters mii de miliarde de dolari de pe bursele din întreaga lume

Bursele au crescut ieri, dar tensiunea rămâne la cote ridicate, ea fiind provocată de temerile investitorilor că dificultăţile cu care se confruntă SUA, cea mai mare economie a lumii, şi Europa din cauza datoriilor prea mari ar putea duce la o recesiune mondială.

Acţiunile lumii sunt cu 20% sub maximul ultimilor trei ani, atins în luna mai, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Deşi este cunoscută tendinţa burselor de a exagera, acum temerile investitorilor par întemeiate, având în vedere că OCDE apreciază că avansul celor mai mari economii ale lumii încetineşte. Parcă pentru a susţine această idee, Germania a anunţat că exporturile din luna iunie au scăzut cu 1,2%, la 88,5 mld. euro, după o creştere de 4,4% în mai.

Scăderile de amploare de pe burse, susţinute de un pesimism apăsător care riscă să persiste, riscă se se transmită şi în economia reală, unde pot lovi în încrederea consumatorilor, ceea ce ar avea consecinţe grave pentru economiile bazate puternic pe cheltuielile populaţiei, cum este cazul SUA.

"După patru ani de criză financiară devine tot mai clar că cel mai mare deficit este cel de încredere", scrie într-o opinie în Financial Times economistul Kenneth Rogoff de la Universitatea Harvard. "Pieţele se pot ajusta la o încetinire a creşterii economice, dar nu pot face faţă scăderii abrupte a încrederii în lideri şi percepţiei în creştere că decidenţii nu mai sunt ancoraţi în realitate."

Germania se opune majorării EFSF

În Europa Germania, cea mai influentă economie a regiunii, a dat o nouă lovitură monedei euro opunându-se uneia dintre măsurile care ar putea readuce speranţele că zona euro poate ieşi din criza datoriilor. Astfel, la nici o zi după ce Banca Centrală Europeană a "injectat" viaţă în proiectul euro prin achiziţii de obligaţiuni ale Spaniei şi Italiei, cancelarul german Angela Merkel a anunţat, printr-un purtător de cuvânt, că resursele mecanismului de salvare a statelor cu probleme EFSF nu vor fi suplimentate.

"Fondul European de Stabilitate Financiară va rămâne ceea ce este şi îşi va păstra volumul care a fost stabilit iniţial", a afirmat Christoph Steegmans, purtătorul de cuvânt al cancelarului, citat de The Wall Street Journal. Comisia Europeană şi pieţele au cerut o creştere substanţială a puterii de creditare a fondului, în prezent de 440 de miliarde euro, pentru a se putea reacţiona la timp în cazul în care Italia sau Spania vor fi nevoite să ceară sprijin financiar internaţional.

"Cel mai bun mijloc pe care Europa îl are pentru a scăpa de ameninţarea crizei datoriilor care începe să cuprindă Italia şi Spania este de a implementa de urgenţă măsurile deja convenite, în loc să caute unele noi", a declarat premierul finlandez Jyrki Katainen. Afirmaţiile lui sunt în ton cu cele ale ministrului elen de externe Stavros Lambrinidis, care a declarat că zona euro nu are nevoie de un alt summit de criză.

În încercarea de a preveni creşterea costurilor de finanţare ale Italiei şi Spaniei la niveluri nesuportabile, BCE a început să cumpere de pe pieţele secundare obligaţiuni ale acestor state. Preşedintele băncii Jean-Claude Trichet a anunţat că BCE va continua achiziţiile, dar numai de pe pieţele secundare şi nu direct de la ţările emitente. "Nu este ceea ce trebuie să facem", a spus Trichet.

Ţările îndatorate stau pe cărbuni încinşi

"Ceea ce zguduie pieţele este teama privind economia. Investitorii sunt îngrijoraţi de felul în care Europa şi SUA vor scăpa de povara uriaşă a datoriilor", spune analistul Kathleen Gaffney de la firma Loomis Sayles.

Germania, considerată cea mai solidă verigă financiară a zonei euro, simte şi ea presiunile pieţelor, nu numai la nivel de burse, costul asigurării datoriilor germane împotriva defaultului crescând peste cel al titlurilor britanice.

În SUA, unde bursele au înregistrat luni scăderi puternice, de până la 6,9%, investitorii se tem că recenta reducere a ratingului datoriilor americane, aflate anterior la cel mai mare nivel posibil, de către agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's va forţa tăieri serioase ale cheltuirlilor bugetare, ceea ce va frâna revenirea economică, potrivit BBC News.

Economia americană este în special sensibilă la cheltuielile consumatorilor, având în vedere că acestea contribuie cu 70% la PIB. În aceste condiţii, banca centrală (Fed) este presată să introducă un nou program de stimulare economică prin injectarea de lichidităţi, de genul "quantitative easing - QE" (relaxare catitativă). Fed a investit 600 mld. $ în titluri de trezorerie prin programul QE2, încheiat la finele lunii iunie. Programul QE1 derulat anterior a avut un volum de două ori mai mic. Analiştii apreciază, însă, că opţiunile Fed sunt limitate acum. Preşedintele Fed Ben Bernanke era aşteptat ieri seară să anunţe lansarea unui nou program de stimulare a economiei, ceea ce a adus o undă de optimism printre investitori.

Nici Asia nu scapă

Nici Asia, ale cărei economii cresc puternic şi au perspective pozitive, nu este imună la problemele Europei şi Statelor Unite, deoarece şi aici cheltuielile populaţiei, dar şi ale companiilor, sunt sensibile la evoluţiile pieţelor. Bursele din Asia au scăzut, de asemenea, puternic marţi, însă acţiunile au revenit spre finalul şedinţei şi au închis cu deprecieri mai mici. Analiştii consideră că economiile asiatice va trebui să-şi revizuiască proiecţiile economice ca urmare a turbulenţelor din lumea occidentală. Luni, spre exemplu, Singapore a redus perspectiva de creştere economică pentru acest an de la 5-7% la 5-6%.

Dificultăţile Asiei ar putea fi accentuate de faptul că în China inflaţia a accelarat cu cel mai rapid ritm din ultimii trei ani în iulie, ceea ce limitează spaţiul de manevră al guvernului pentru relaxarea politicii monetare în vederea stimulării economiei. Preţurile de consum au urcat cu 6,5%, în ritm anual.

În lipsa unor investiţii mai sigure, investitorii se orientează spre aur, a cărui cotaţie a atins marţi nivelul record de 1.778 de dolari uncia. De asemenea, francul elveţian s-a apreciat la niveluri istorice faţă de euro şi dolar.

AMERICA LATINĂ

Realul brazilian şi pesoul mexican, cele mai tranzacţionate monede din America Latină, au scăzut cu 1,3%, respectiv 1,6% faţă de dolar după decizia S&P de a reduce ratingul SUA.
Investitorii se tem că o încetinire a economiei mondiale va reduce cererea de materii prime, ţările din această regiune urmând să fie afectate pentru că exploatarea resurselor naturale este principalul motor de creştere economică.
Brazilia a avut luni una dintre cele mai pronunţate scăderi de pe bursele mondiale, indicele Bovespa scăzând cu 8,1%. Indicele MSCI Emerging Markets a pierdut luni circa 5% din valoare.
Acţiunile de pe bursa din Brazilia scad mai puternic decât ale celorlalte ţări pentru că o parte însemnată din companiile listate provin din sectorul exploatării resurselor naturale.
Ministrul brazilian de finanţe Guido Mantega a declarat că liderii ţărilor G20 sunt pregătiţi să acţioneze în mod coordonat pentru a opri o eventuală înrăutăţire a crizei.

SUA

Timp de mai multe luni politicienii americani au refuzat cu încăpăţânare să facă compromisuri în legătură cu modalităţile de reducere a deficitului bugetar şi a datoriilor, luând în ultima clipă decizia de a creşte plafonul de îndatorare a guvernului, de 14.300 miliarde dolari.
Acordul prevede reduceri importante de cheltuieli guvernamentale, iar investitorii se tem că acestea vor afecta revenirea deja slabă a economiei.
Agenţia de evaluare financiară S&P a agravat şi mai mult situaţia SUA după ce a redus ratingul SUA de la nivelul maxim "AAA" la "AAĂ", o decizie fără precedent, criticată dur de guvernul american.
Şi agenţia Moody's a avertizat SUA că i-ar putea reduce ratingul până în 2013 dacă perspectivele fiscale şi economice nu se vor îmbunătăţi.

EUROPA

Cea de-a doua salvare a Greciei şi puterile sporite acordate fondului de urgenţă EFSF nu au reuşit să convingă că zona euro poate rezolva criza datoriilor suverane.
Optimismul iniţial a dispărut după ce investitorii au realizat că planul are deficienţe majore, precum lipsa unor măsuri de stimulare a creşterii economiei greceşti şi mărirea puterii de creditare a EFSF pentru a acoperi o eventuală salvare a Italiei sau Spaniei.
În primele zile ale lui august dobânzile obligaţiunilor italiene şi spaniole au atins maxime istorice de peste 6,2%, agravând criza pentru că cele două economii au valori de peste 1.000 mld. euro.
BCE a fost nevoită să intervină, luni începând să cumpere de pe pieţele secundare, în premieră, obligaţiunile celor două state pentru a preveni creşterea costurilor de finanţare la niveluri nesuportabile şi pentru a împiedica astfel colapsul financiar al Italiei şi Spaniei.
Germania a zdrobit şansele ca Europa să vină cu măsuri puternice care să îi convingă pe investitori respingând orice majorare a resurselor financiare ale EFSF.

Analiştii spun că în timp ce economiile din regiune cresc susţinut, o încetinire economică în SUA şi Europa le va afecta ritmul de creştere.
Dacă situaţia se agravează, ţările vor fi nevoite să îşi revizuiască estimările de creştere economică. Singapore a făcut deja acest lucru, previziunile fiind reduse la intervalul 5-6% de la 5-7%.
Datele privind inflaţia din China, care a accelerat la 6,5%, sunt încă o veste proastă pentru investitori pentru că limitează spaţiul de manevră pe care îl are guvernul pentru a susţine creşterea economică.
De altfel, inflaţia ridicată este o problemă pentru majoritatea economiilor asiatice. Deşi a scăzut la 8,1% în primul trimestru, comparativ cu 8,4% în trimestrul anterior, preţurile ridicate au afectat creşterea economică, a avertizat Banca Asiatică pentru Dezvoltare.
În cazul apariţiei unei noi crize financiare, ţările din Asia vor fi mai afectate decât în 2008 din cauza expunerilor ridicate faţă de ţările cu probleme şi a bugetelor şubrezite încă după măsurile luate în 2008-2009, conform agenţiei Standard & Poor's.

Japonia

Ţara, aflată în plin proces de reconstrucţie după cutremurul şi tsunamiul din luna martie, riscă să fie trasă în vârtejul crizei din cauza datoriilor publice mari.
Datoria publică, aflată la peste 200% din PIB, ar putea atrage retrogradări de rating, chiar dacă riscurile pentru economia mondială asociate acesteia sunt reduse, în condiţiile în care mare parte este deţinută de investitori niponi.
Guvernul a fost nevoit să intervină pe pieţele financiare pentru a stopa aprecierea yenului, monedă folosită de investitori pentru a-şi reduce expunerea faţă de dolar şi euro. Efectele au fost însă de scurtă durată, moneda revenind aproape de valoarea la care se afla înainte ca banca centrală să injecteze yeni pe pieţe.