Mariana Gheorghe, Petrom: România va fi afectată de criză. Ca guvern nu poţi gestiona o economie globală, dar poţi controla costurile

Scumpirile au anulat însă picajul consumului, aşa că afacerile Petrom au crescut cu 23% în primul semestru, iar profitul companiei cu 14%.

Potrivit rezultatelor financiare înregistrate în primele şase luni, Petrom a raportat vânzări de 10,2 miliarde de lei (2,44 miliarde de euro), în creştere cu 23% faţă de perioada similară a anului trecut, iar profitul net în această perioadă a urcat cu 14%, până la 1,7 miliarde de lei (417,2 milioane de euro).

Câştigul net al companiei ar fi putut fi şi mai mare, dar pierderea financiară de 283 de milioane de lei (67,7 milioane de euro) a afectat negativ rezultatul final.

"Rezultatele înregistrate au fost bune, fiind favorizate în principal de evoluţia preţului ţiţeiului şi de managementul costurilor, dar compania a fost influenţată negativ de rezultatul instrumentelelor de acoperire a riscurilor şi de marjele scăzute din partea de rafinare", a explicat Mariana Gheorghe, directorul general executiv (CEO) al Petrom.

Astfel, potrivit datelor Petrom, în primul semestru al anului preţul petrolului a înregistrat o creştere de circa 42% comparativ cu 2010, în timp ce evoluţia cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere a consemnat un avans de aproximativ 26%.

"La pompă acest impact s-a simţit în lei printr-o creştere de 10-11% în primul semestru al anului", a adăugat CEO-ul Petrom.

Profitul din adâncuri

Analizând rezultatele companiei pe cele trei divizii pe care activează, explorare şi producţie, rafinare şi marketing, gaze şi energie, acestea confirmă faptul că principalul centru de profit al companiei îl reprezintă în continuare activitatea de exploatare a hidrocarburilor.

"Pentru prima dată de la privatizare, Petrom a avut patru trimestre consecutive de creştere a producţiei de hidrocarburi", a menţionat Gheorghe. Astfel, producţia de petrol şi gaze a companiei în primul semestru a fost cu 2% mai mare comparativ cu cea înregistrată anul trecut, pe acest segment fiind înregistrate vânzări de 5,7 miliarde de lei (1,37 miliarde de euro). Tot pe acest segment, Petrom a avut un EBIT de 2,4 miliarde de lei (581,5 milioane de euro).

În primul semestru al anului, Petrom a anunţat o descoperire de gaze semnificativă în regiunea Olteniei şi a luat decizia de a fora prima sondă de explorare la mare adâncime în Marea Neagră alături de gigantul american ExxonMobil.

"Noi credem că în România mai este potenţial pe care putem să-l explorăm", a comentat Mariana Gheorghe.

Începe să vândă energie electrică din acest an

Pe partea de rafinare şi marketing rezultatele Petrom au fost afectate de faptul că cererea de carburanţi nu şi-a revenit, România intrând deja în cel de-al treilea an de recesiune a cererii de benzină şi motorină.

Pe de altă parte, vânzările au fost ajutate de preţurile mai mari la pompă. Astfel, vânzările în volume au fost mai mici cu 4%, dar în valoare au crescut cu 28%, până la 8,4 miliarde de lei (2 miliarde de euro).

În ceea ce priveşte partea de energie electrică, reprezentanta Petrom spune că în iunie au început testele pentru centrala pe gaze de 500 de milioane de euro pe care o construieşte la Brazi şi că deja a montat 13 dintre cele 15 turbine eoliene ale parcului pe care îl construieşte în Dobrogea.

"Vom începe operaţiunile comerciale pe partea de energie electrică până la sfârşitul anului. Centrala de la Brazi a fost proiectată la preţurile internaţionale ale gazelor naturale şi este un proiect cu o rată de profitabilitate de 10%", a mai precizat Gheorghe.

Vremuri interesante

Intrarea Petrom pe segmentul producerii de energie electrică vine într-un moment în care turbulenţele de pe pieţele financiare ar putea avea din nou un impact asupra cererii de electricitate.

"Direct sau indirect, ceea ce se întâmplă acum la nivel internaţional va avea un efect şi asupra României, pentru că vom vedea influenţe asupra preţului petrolului, cursului de schimb, dar şi asupra cererii de carburanţi şi de energie electrică. Având în vedere că de data aceasta ne confruntăm cu o criză a datoriilor suverane impactul va depinde de răspunsul fiecărei ţări în faţa acestui fenomen", spune Mariana Gheorghe.

De aceeaşi părere este şi directorul financiar al Petrom (CFO) Daniel Turnheim.

"Ne confruntăm cu timpuri interesante. De la o criză financiară ne îndreptăm spre una a datoriilor. În 2011 ne gândeam că vom ieşi din întuneric, dar acum vedem că toate ţările dezvoltate sunt obligate să taie din cheltuieli pentru a face faţă situaţiei. Volatilitatea va fi enormă, iar Petrom trebuie să facă faţă acestei situaţii", a spus CFO-ul celei mai mari companii din România.

Atenţie la costuri

Revenind la măsurile pe care România ar trebui să le ia, CEO-ul Petrom îndeamnă la prudenţă.

"Creşterea economică din România a fost generată în primul rând de creşterea exporturilor. În situaţia în care criza va afecta această revenire timidă, găsirea altor pieţe în afara celor vestice este o misiune foarte dificilă. În cazul oricărui manager, controlul costurilor este obligatoriu. Ca guvern, nu poţi gestiona o economie globală, dar controlul costurilor publice este obligatoriu. Nici noi nu putem controla preţul ţiţeiului, dar putem interveni în alte aspecte. Totodată, măsurile fiscale fără stimularea creşterii nu sunt suficiente. Aici se vor vedea diferenţele între ţări", este de părere CEO-ul Petrom.

De ce a eşuat oferta Petrom?

În ceea ce priveşte eşecul statului de a vinde aproape 10% din acţiunile pe care le mai deţinea Ministerul Economiei în Petrom, Mariana Gheorghe nu vede acest lucru ca un vot de neîncredere pentru cea mai mare companie din România.

"Nu-l consider un vot de neîncredere pentru Petrom. În road-showul la care am participat au fost exprimate opinii de apreciere pentru datele fundamentale ale companiei. În plus perspectivele de creştere a lichidităţii bursei erau bune după vânzarea pachetului din Petrom", mai spune Gheorghe. Cu toate acestea, oferta a eşuat. De ce?
"A fost ironic ca şi derulare în timp. Chiar înainte de road-show au fost trei veşti bune. Decizia asupra salvării Greciei se luase, România fusese ridicată la investment grade, iar situaţia financiară a companiei era bună. Apoi au început îngrijorările cu situaţia Italiei şi Spaniei, aşteptările s-au schimbat, iar discountul propus nu a mai fost suficient", explică Mariana Gheroghe eşecul a ceea ce ar fi putut fi cea mai mare tranzacţie din istoria Bursei de la Bucureşti, o bursă despre care CEO-ul Petrom spune că este "mică şi nedezvoltată". Rămâne de văzut când şi sub ce formă va fi reluată oferta.