Investitorii analizează atent capacitatea Franţei şi Germaniei de a ţine euro în viaţă. Parisul se teme să nu piardă ratingul AAA

Costurile asigurării obligaţiunilor celor două ţări împotriva intrării în incapacitate de plată au crescut accentuat, în condiţiile în care tot mai mulţi investitori pun sub semnul îndoielii capacitatea Germaniei şi Franţei de a susţine statele sud-europene împovărate de datorii fără a-şi pierde ratingul maxim şi fără să cadă chiar ele pradă crizei, scrie The Telegraph.

Unii analişti dau ca sigură reducerea calificativului datoriilor Franţei, aceasta fiind doar o problemă de timp. Dacă statul francez îşi pierde ratingul, pieţele vor primi o lovitură extrem de puternică, aşa cum a demonstrat recenta panică de pe burse cauzată de tăierea calificativului SUA. Franţa are a patra mare datorie din lume, iar obligaţiunile ei sunt tranzacţionate în volum extrem de mare la nivel mondial.

Retrogradarea Franţei ar aduce pierderi uriaşe, notează MarketWatch.

Reducerea ratingului maxim al statului francez va avea, de asemenea, consecinţe serioase pentru eforturile zonei euro de a ieşi din criza datoriilor. De calificativul Franţei depinde ratingul maxim al fondului prin care zona euro salvează statele cu probleme, Fondul European de Stabilitate Financiară. Orice retrogradare a Fraţei va submina credibilitatea acestui mecanism, potrivit Financial Times.

Reuniune de urgenţă în Franţa

Pericolul reducerii ratingului statului şi turbulenţele de pe pieţe l-au forţat pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy să-şi întrerupă vacanţa de pe Riviera Franceză pentru a organiza ieri o întâlnire de urgenţă a guvernului. Sarkozy şi alţi lideri europeni sunt criticaţi că stau în concedii într-un moment în care bursele sunt la pământ.

În cazul titlurilor germane, costurile de asigurare contra defaultului (credit default swaps - CDS) s-au dublat cumparativ cu iulie, trecând marţi în premieră peste nivelul celor britanice. CDS-urile Franţei sunt, de departe, cele mai mari din clubul statelor cu ratinguri maxime. Suedia, stat care nu face parte din uniunea economică şi monetară europeană, se bucură de costuri de împrumut mai mici decât ale Germaniei, ceea ce nu s-a mai văzut de jumătate de secol.

"Ceea ce se întâmplă este uimitor. Cu cât Europa face mai mult pentru a cumpăra datorii italiene şi spaniole, cu atât Germania migrează către grupul statelor care pot fi atacate. De altfel, şi Franţa a intrat în colimatorul investitorilor", a afirmat Andrew Roberts, analist la RBS.

Franţa, care va fi, probabil, una dintre principalele surse de sprijin pentru fondul de salvare a zonei euro, trebuie să-şi dubleze eforturile de a reduce cheltuielile pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire, apreciază analistul.

Europa, o "piscină" a datoriilor

Decizia liderilor europeni de acum două săptămâni de a conferi fondului EFSF puterea de a cumpăra obligaţiunile Spaniei şi Italiei a modificat profund proiectul european, transformându-l într-o "piscină" a datoriilor.

Analiştii RBS au avertizat că Franţa va trebui să accepte creşterea raportului datorie/PIB la 112%, iar Germania la 110%, dacă vor hotărî majorarea puterii de creditare a EFSF de la 440 de miliarde de euro la 2.000 de miliarde de euro, aşa cum cer pieţele, pentru a putea acoperi eventuale ajutoare acordate altor state cu probleme, precum Italia şi Spania.

La o privire generală, Franţa pare într-adevăr vulnerabilă. Datoria creşte accelerat, iar economia pierde constant din competitivitatea pe care o are faţă de Germania, aşa cum au făcut Italia şi Spania.

Statul francez înregistrează, de asemenea, deficite mari (7% din PIB în 2010), iar ţările cu deficite sunt nevoite să se împrumute pentru a se finanţa. Analiştii menţionează printre punctele sensibile şi sistemul politic disfuncţional, Franţa având alegeri separate pentru preşedinte şi parlament. Acest sistem este predispus la paralizie. Totodată, Franţa este una dintre cele mai rezistente ţări la reformă. Orice modificare adusă programului de lucru sau sistemelor de asistenţă socială trezeşte revolte care adesea descurajează legiuitorii.

Pentru a linişti apele, oficialii francezi insistă că nu există un pericol imediat de retrogradare a ratingului, iar agenţia de evaluare financiară S&P, aceeaşi care a scăzut calificativul SUA, a reamintit luni că Franţa are "o strategie bugetară solidă" care justifică ratingul maxim şi perspectiva solidă.

Vineri pieţele datoriilor suverane vor fi cu ochii pe Franţa, care va publica datele oficiale privind evoluţia economică din al doilea trimestru. Economiştii se aşteată la o încetinire a avansului economic, de la 0,9% în primele trei luni ale anului la 0,2%.

Încă o zi agitată pentru bursele din întreaga lume

Bursele europene au reînceput să scadă spre finalul şedinţei de tranzacţionare, deşi deschiseseră în creştere după ce banca centrală a SUA (Fed) a venit cu prima veste bună din ultimele zile: va menţine dobânda aproape de zero pentru încă cel puţin doi ani. După anunţ, bursa americană a crescut puternic, fiind urmată de cele asiatice şi europene, cu creşteri mai modeste. Decizia Fed nu implică, aşa cum s-au aşteptat unii analişti, un nou program de introducere de lichidităţi pe piaţă prin achiziţia de active. O parte din economişti consideră că măsura luată de Fed reprezintă un semn că instituţia a rămas fără "muniţie" în lupta cu problemele economice. Anunţul vine după două săptămâni de scăderi abrupte pe pieţele din întreaga lume.

Germania propune crearea unui "consiliu de stabilitate" pentru UE

Germania a propus înfiinţarea unui "supraveghetor" al UE care va sancţiona statele care nu impun o disciplină bugetară strictă şi politici în domeniul muncii favorabile afacerilor, potrivit EUobserver. Noul organism, alcătuit din "supraveghetori", se va asigura că ţările UE păstrează controlul datoriilor, îşi temperează cheltuielile şi îşi reduc deficitele. De asemenea, organismul va efectua teste de competitivitate în ţările zonei pentru a vedea dacă politicile destinate pieţei muncii sunt suficient de competitive.

Portugalia se teme că promisiunile făcute UE şi FMI vor fi subminate de criză

Oficialii portughezi se tem că eforturile de a respecta condiţiile cerute de UE şi FMI în programul de ajutor de 78 de miliarde de euro stabilit în luna mai le-ar putea fi subminate de elemente pe care nu le pot controla, precum amplificarea crizei datoriilor, şi de teama pieţelor privind încetinirea economiei mondiale, scrie The New York Times. Oficiali ai FMI, CE şi BCE efectuează prima evaluare a acordului de bailout cu Portugalia. Condiţiile acordului prevăd reduceri de cheltuieli şi reforme menite să stimuleze economia. Autorităţile anticipează o evaluare în general favorabilă.

Elveţia ia măsuri pentru a preveni aprecierea francului

Banca Naţională a Elveţiei a anunţat că va creşte semnificativ în următoarele zile aprovizionarea pieţelor cu franci elveţieni şi va efectua tranzacţii de schimb pentru a preîntâmpina un nou val de migraţie a investitorilor către moneda elveţiană, considerată un activ sigur, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters. Jucătorii de pe piaţa valutară apreciază că doar intervenţiile directe ale băncii centrale şi revenirea optimismului pe burse pot împiedica aprecierea francului elveţian. Francul, care marţi a crescut cu peste 5% şi aproape a ajuns la paritate cu euro, se tranzacţiona ieri la 1,0387 euro.