Reforma pensiilor majorează deficitul fondului de pensii cu 1 mld. euro. Unde este economia?

Mult-lăudata reformă a pensiilor majorează deficitul fondului de pensii cu un miliard de euro în 2011.

În ciuda faptului că anul trecut, în timpul dezbaterilor despre noua lege a pensiilor, oficialii susţineau că reforma va însemna intrarea în sistem a încă un milion de contribuabili (între care şi cei care beneficiau de un regim special la contribuţie şi la pensii), aşadar contribuţii majorate la fond care vor reduce deficitul, acelaşi deficit a crescut doar în primele patru luni ale anului cu 1,6 mld. lei (380 mil. euro) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru înseamnă o majorare a deficitului faţă de cel înregistrat în 2010 cu peste un miliard de euro pe tot anul. Astfel, deficitul total al fondului de pensii ajunge la finele anului la 3,5 mld. euro, adică 2,7% din PIB-ul estimat pentru 2011 la 544 mld. lei (129 mld euro).

Cele trei fonduri de asigurări obligatorii - pensii, sănătate şi şomaj - vor avea anul acesta înpreună un deficit de peste 18 mld. lei (peste 4,2 mld. euro), ceea ce corespunde cu 3,3 - 3,4% din PIB. Deficitul bugetar asumat în acordul cu FMI şi UE este de 4,4% din PIB pentru 2011 şi 3% din PIB pentru 2012.

"Aceşti bani (pentru acoperirea deficitelor celor trei fonduri de asigurări - n.n.) nu sunt decât pe pieţe, trebuie să-i împrumutăm", a declarat marţi-seară preşedintele Traian Băsescu.

Şeful statului a susţinut că reducerea deficitelor diverselor fonduri trebuie să fie o prioritate majoră pe termen mediu - acesta fiind motivul pentru care surplusul bugetar înregistrat anul acesta nu poate merge în majorarea salariilor, ci în acoperirea deficitelor.

Potrivit preşedintelui, deficitul fondului de pensii va fi în 2011 de 14,8 mld. lei (3,56 mld. euro), cel al fondului de şomaj de 2 mld. lei (470 mil. euro mil. euro), iar cel al sănătăţii de 2 mld. lei (740 mil. euro).

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) confirmă cifrele şefului statului, dar nici preşedintele şi niciun alt oficial nu au explicat până acum, cel puţin în ceea ce priveşte fondul de pensii, de ce, în loc să scadă, deficitul a urcat în urma reformei pensiilor.

"Am constatat că deficitul bugetului de pensii a crescut în loc să fie ţinut sub control ca urmare a reformei pensiilor. Au fost multe vorbe şi multe laude la adresa reformei pensiilor, dar datele arată că situaţia s-a înrăutăţit", constată Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, economist-şef al Raiffeisen Bank.

Datele INS disponibile la patru luni arată un paradox: pe fondul scăderii şomajului de la 8,1% în aprilie 2010 la 5,4% în aprilie 2011, deficitul fondului public de pensii a crescut în primele patru luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut cu 1,6 mld. lei, în ciuda promisiunii unei mai bune colectări.

Potrivit datelor INS analizate de ZF, veniturile din contribuţiile de asigurări au fost în primele patru luni ale lui 2011 cu peste 600 mil. lei mai mici decât în perioada similară a anului trecut, scăzând de la 10,8 mld. lei la 10,2 mld. lei.

În aceeaşi perioadă, veniturile din contribuţiile angajatorilor au scăzut cu 370 mil. lei (de la 7,58 mld. lei în 2010 la 7,21 mld. lei în 2011), iar cele ale asiguraţilor cu 240 mil. lei (de la 3,28 mld. lei la 3,04 mld. lei).

În primele patru luni ale anului trecut subvenţiile de la bugetul de stat pentru bugetul asigurărilor sociale au însemnat 3,56 mld. lei, faţă de 2,77 mld. lei anul acesta. Calculând subvenţiile de la stat ca venit, execuţia bugetului asigurărilor sociale pe primele patru luni ale lui 2010 înregistra un excedent de 380 mil. lei, în vreme ce folosind aceeaşi metodă, în primele patru luni ale acestui an acelaşi buget înregistra un deficit de 1,95 mld. lei.

Eliminând subvenţiile de stat şi adăugând deficitul, reiese că bugetul asigurărilor de stat a înregistrat în primele patru luni ale lui 2011 un minus de 4,7 mld. lei (1,1 mld. euro), cu 1,6 mld. lei (380 mil. euro) mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut (3,1 mld. lei), adică cu aproape o treime mai mult.

Într-un asemenea ritm, deficitul total va ajunge la finele anului la 3,5 mld. euro (2,7% din PIB).

Cum îşi explică fostul ministru al muncii Mihai Şeitan, în mandatul căruia a fost demarată reforma pensiilor, majorarea deficitului fondului de pensii?

"Reforma pensiilor a însemnat includerea în sistemul public a militarilor. Sunt în jur de 200.000 de noi contribuabili din această categorie care, însă, în primele luni ale anului nu au ajuns să contribuie din cauza întârzierilor în funcţionarea caselor de asigurări. De cealaltă parte, în plată au intrat imediat aproximativ 180.000 de beneficiari a căror pensie, fiind relativ mare, a condus la cheltuieli mai mari. Până când contributorii nu vor fi efectiv integraţi în sistemul public există acest dezechilibru care se va atenua cu timpul, iar deficitul va dispărea. Mai mult, nici recalcularea acestor pensii speciale nu este dusă până la capăt, va fi gata spre sfârşitul anului."

Totuşi, pensiile militarilor erau şi până acum plătite, chiar dacă prin intermediul ministerelor de resort şi nu al casei de pensii - ce s-a schimbat la pensiile în plată fiind instituţia care le distribuie. Ce să dădea ministerelor ca sume pentru plata pensiilor se dă acum casei de pensii, drept urmare explicaţia lui Şeitan nu lămureşte deloc creşterea cu o treime a deficitului.

Militarii nu contribuiau la sistemul public de pensii până la intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor. Începând cu această dată, salariile şi soldele lor au fost majorare proporţional cu contribuţia pe care trebuie să o verse la sistemul public de pensii. Doar că, potrivit lui Şeitan, în primele luni ei nu au contribuit pentru că structurile de colectare nu au fost puse la punct, acest lucru explicând, susţine el, şi de ce contribuţiile angajaţilor sunt mai mici în primele luni ale acestui an decât în perioada similară a anului trecut.

Petru Dandea, vicepreşedintele confederaţiei sindicale "Cartel Alfa", spune că o posibilă explicaţie pentru majorarea deficitului la fondul de pensii o reprezintă faptul că nu s-a făcut transferul de la bugetele unor ministere în conturile Ministerului de Finanţe şi, implicit, al Casei de Pensii.

"Dintr-o dată, prin includerea militarilor în rândul contribuabililor, cheltuielile salariale ale ministerelor de Interne şi al Apărării au fost majorate cu o treime. Dacă ministerele au întârziat transferul banilor la Finanţe sau dacă Finanţele nu au transferat banii la Casa de Pensii, este posibil ca aceste lucruri să crească deficitul la pensii", a spus Dandea. El crede că una din puţinele soluţii pentru corectarea deficitului la fondul de pensii o reprezintă aducerea în ţară a celor 3 milioane de români care lucrează în străinătate prin crearea de noi locuri de muncă astfel încât aceştia să contribuie la sistemele de securitate socială.

Şeful ANOFM: "Vosganian e vinovat de deficitul la şomaj"

Nici fondul asigurărilor de şomaj nu stă mai bine.

La fondul de şomaj veniturile la patru luni au însemnat, potrivit INS, 1,26 mld. lei (303 mil. euro). Doar că, din aceşti bani, doar 400 mil. lei (96,6 mil. euro) înseamnă venituri din contribuţii de asigurări, 837 mil. lei (202 mil. euro) fiind subvenţii de la bugetul de stat. Cheltuielile fondului au fost la patru luni de 957 mil. lei (230,8 mil. euro). Eliminând subvenţiile, deficitul la finele anului va fi undeva între 1,6 - 2 mld. lei (400 - 500 mil. euro).

Silviu Bian, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), instituţia care gestionează numărul de şomeri şi plăteşte indemnizaţiile de şomaj, spune că de vină pentru deficitul înregistrat este nivelul scăzut al contribuţiilor la şomaj.

"Întrebaţi-l pe Varujan Vosganian de ce e deficitul la şomaj atât de mare: pentru că atunci când a fost ministru de finanţe a luat o măsură de populism atunci când a redus contribuţia la şomaj la 0,5%. Nu ai cum să te încadrezi în bugetul de cheltuieli până nu creşte nivelul de contribuţii la şomaj. Noi avem un buget permanent de măsuri active şi pasive, iar cheltuielile sunt aprobate de Parlament", a spus Bian.

În prezent atât angajatorul, cât şi angajatul plătesc câte 0,5% contribuţie la şomaj, ceea ce înseamnă că dintr-un salariu mediu brut pe economie de 2.000 de lei în bugetul asigurărilor de şomaj intră lunar câte 20 de lei. Pe vremea când era ministru al finanţelor în Guvernul Tăriceanu, Varujan Vosganian a aprobat reducerea contribuţiei la şomaj, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator. Astfel, de la 1 ianuarie 2008 contribuţia angajatului la şomaj a scăzut de la 1% la 0,5%, iar cea a angajatorului a scăzut de la 2,5% la 1% (şi a scăzut, din nou, până la 0,5% de la 1 decembrie 2008).

Varujan Vosganian nu a putut fi contactat pentru detalii până la închiderea ediţiei.

La finele lunii iulie numărul de şomeri a scăzut la 453.152 de persoane la nivel naţional, rata şomajului ajungând la 4,77% după aproape doi ani de scădere. Din numărul total de şomeri, numai 151.279 sunt indemnizaţi, adică primesc ajutor de şomaj, ceea ce înseamnă că, dacă toţi şomerii primesc ajutorul de şomaj minim, din bugetul de şomaj se cheltuie lunar peste 18 mil. euro (numărul de şomeri x 500 de lei, adică contribuţia minimă de 75% din salariul minim brut pe ţară).

Sănătatea, deficit la 4 luni de 170 mil. euro

La Sănătate lucrurile sunt şi mai complicate. Veniturile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) ar urma să fie în 2011, potrivit legii bugetului asigurărilor aprobate de Parlament, de 16,4 mld. lei, (3,9 mld. euro). Bugetul propriu al Ministerului Sănătăţii este şi el de aproximativ 1 mld. euro. Ministrul demisionar al sănătăţii Cseke Attila a solicitat, la rectificarea de la începutul lunii, 1 mld. euro, dar nu a primit decât 80 mil. euro.

Potrivit datelor INS, deficitul la Sănătate a fost la patru luni de 712 mil. lei (venituri de 4,47 mld. lei şi cheltuieli de 5,59 mld. lei, veniturile fiind completate de subvenţii de 341 mil. lei) - ceea ce va duce deficitul la finele anului la peste 2,1 mld. lei.

Cele trei fonduri de asigurări obligatorii - pensii, sănătate şi şomaj - sunt, aşadar, pietre de moară atârnate de gâtul bugetului de stat care trebuie să le finanţeze cu un procent de 3,4% din PIB. Mai mult, nu ştim încă ce se ascunde sub preş - este vorba despre situaţia companiilor de stat ale căror pierderi va trebui să fie înregistrate în viitor ca deficit bugetar.