Francezii şi germanii au creat moneda euro. Acum tot ei sunt nevoiţi să vină cu soluţii care să o salveze

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, reprezentanţii celor mai mari economii europene, se vor întâlni marţi în cadrul unei reuniuni văzută de mulţi drept hotărâtoare pentru viitorul monedei euro.

Întâlnirea vine după cea mai agitată săptămână de la criza din toamna lui 2008 încoace, în care bursele din întreaga lume au scăzut violent, pentru ca ulterior să crească rapid şi să recupereze mare parte din pierderi. În ochii multor analişti miza întâlnirii este imensă: cei doi lideri vor fi nevoiţi să vină cu măsuri puternice pentru a pune capăt tensiunilor şi panicii care au ţinut în şah bursele în ultima perioadă.

Ministrul italian al economiei Giulio Tremonti se foloseşte de presiunea care planează asupra întâlnirii pentru a promova o idee respinsă cu îndârjire până acum de Germania: aceea a emisiunilor comune de obligaţiuni de către statele zonei euro. Obligaţiunile comune, un concept care a apărut încă de anul trecut, atunci când Grecia devenea prima ţară din zona euro care apela la susţinere externă, sunt considerate de Tremonti ca fiind "soluţia supremă" pentru depăşirea crizei. Acestea fac ca datoriile individuale ale guvernelor să devină o povară comună şi concretizează o uniune fiscală a statelor care folosesc euro, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

"Nu am fi ajuns aici dacă aveam obligaţiuni euro. Multe depind de alegerile care vor fi făcute în ur­mătoarele zile pentru Europa", a declarat Tremonti.

Ce au liderii pe agendă

Sarkozy şi Merkel vor discuta marţi propuneri pentru consolidarea guvernanţei economice a zonei euro. Propunerile vor fi făcute în virtutea acordului convenit în iulie de liderii uniunii monetare prin care au stabilit cel de-al doilea program de salvare pentru Grecia şi conferirea de puteri suplimentare fondului de salvare al zonei euro EFSF, potrivit The Wall Street Journal.

Răspunsul Germaniei la propunerile lui Tremonti nu lasă loc de interpretare. Germania se împo­triveşte în continuare "colectivizării" dato­riilor statelor din zona euro, a declarat ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble pentru publicaţia Der Spiegel. El subliniază că emiterea de obligaţiuni comune este imposibilă atâta timp cât statele implementează politici economice separate.

"Nu va fi nicio colectivizare a datoriilor şi nu va exista sprijin nelimitat. Sunt anumite mecanisme de sprijin pe care le dezvoltăm, însoţite de condiţii stricte. Ţările care au nevoie de solidaritatea noastră trebuie să-şi reducă deficitele şi să-şi reformeze economiile", a spus Schaeuble.

Liderii zonei euro sunt tot mai presaţi să acţio­neze radical împotriva crizei datoriilor suverane. Ministrul britanic al finanţelor George Osborne a declarat că zona euro are nevoie de un fel de uniune fiscală, aceasta fiind singura soluţie pentru menţinerea integrităţii uniunii monetare. Marea Britanie nu este membră a zonei euro, dar se teme de implicaţiile la scară largă pe care le-ar avea acutizarea crizei datoriilor.

Nemţii nu cred în proiectul euro

Miza găsirii unui răspuns eficient la criza prin care trece euro reiese clar dintr-un sondaj de opinie realizat pentru Bild am Sonntag: 31% dintre germani cred că euro va dispărea până în 2021.

Ca şi Tremonti, un număr tot mai mare de eco­no­mişti apreciază că obligaţiunile comune repre­zintă singura modalitate prin care poate fi garantat pieţelor că state precum Italia nu se vor prăbuşi financiar, după ce ajutoare fără precedent acordate de guverne şi de BCE nu au reuşit să domolească o criză care acum ameninţă inima zonei euro.

"Niciun sistem de monedă comună nu a supravieţuit fără vreo formă de mutualizare a dato­riilor", spune Simon Tilford, economist-şef la Cen­trul pentru Reforme Europene.

Germania se teme că împrumuturile comune vor duce la creşterea costurilor ei de finanţare, în mod tradiţional cele mai scăzute din zona euro şi etalon pentru regiune.

Majorarea costurilor de finanţare din cauza obli­ga­ţiunilor euro ar reprezenta o problemă şi mai mare pentru Franţa, stat care recent a anunţat că va implementa noi măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. Franţa a intrat în colimatorul investitorilor din cauza creşterii accelerate a datoriilor şi performanţelor economice slabe.

• La summitul din luna iulie liderii europeni au hotărât acordarea unui pachet de ajutor de 169 de miliarde de euro pentru Grecia, care include în premieră o contribuţie, de 50 de miliarde de euro, a sectorului privat.

• Majorarea perioadei de rambursare a creditelor primite prin intermediul fondului de urgenţă de Grecia, Irlanda şi Portugalia de la 7 ani şi jumătate la minimum 15 ani.

• Reducerea dobânzilor împrumuturilor până la 3,5%.

• Fondul EFSF a fost investit cu noi puteri, astfel încât va putea fi folosit pentru a acorda linii de credit de tip preventiv ţărilor care au nevoie de împrumuturi.

• Va finanţa recapitalizarea instituţiilor financiare prin intermediul creditelor acordate guvernelor inclusiv din statele care nu sunt cuprinse în programe de ajutor extern.

• Fondul va putea cumpăra obligaţiuni ale ţărilor cu probleme de pe pieţele secundare dacă BCE consideră necesar acest lucru.