Mitul sutelor de mii de joburi aduse de noul Cod al muncii, spulberat de Statistică: Doar 54.000 de noi joburi în mai şi iunie, nu 600.000

Autor: Adelina Mihai 17.08.2011

Să numeri locurile de muncă doar prin contractele nou semnate şi nu prin diferenţa de sold este ca şi cum o persoană şi-ar măsura economiile numai prin banii câştigaţi, nu şi prin cei cheltuiţi.



Cele aproape 600.000 de noi contracte de muncă aduse în două luni de schimbările noului Cod al muncii au stârnit curio­zitate, scepticism şi neînţelegeri în rândul angajatorilor, pentru că nicio com­panie mare nu a anunţat în ultima perioadă că face angajări masive, la fel cum nici economia nu şi-a revenit în aşa fel încât IMM-urile din toată ţara să dea drumul la angajări. ZF mai explică încă o dată modul în care se calculează numărul de salariaţi şi de ce numărul de contracte de muncă nou-încheiate nu reflectă numărul de joburi create efectiv în economie.

Numărul de salariaţi din economie a crescut cu 54.300 de persoane de la începutul lunii mai (când a intrat în vigoare noul Cod al muncii) până la sfârşitul lunii iunie, arată cea mai recentă publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi perioadă reprezentanţii Inspecţiei Muncii au raportat un număr de 587.609 de contracte de muncă nou- încheiate. Practic, fiecărui salariat nou înre­gistrat la Statistică i-ar corespunde 10 contracte de muncă, lucru greu de crezut.

Problema este că Inspecţia Muncii a rapor­tat numai numărul de contracte de muncă nou-încheiate, nu şi pe cele care se desfiinţează, natural, în cursul unei perioade. ZF a solicitat în mai multe rânduri aceste informaţii, dar nu a primit încă un răspuns. Sin­gurele date re­cen­te privind numărul de con­tracte de muncă des­fiinţate sunt cele 128.800 de contracte de mun­că din cele aproape peste 730.000 de con­tracte nou-încheiate în perioada 1 mai - 25 iulie, pre­zen­­tate de ministrul muncii Sebastian Lăzăroiu.

Practic, dacă se face o medie lunară, re­zultă că din mai încoace în fiecare lună s-au în­cheiat peste 243.000 de noi contracte de muncă din care s-au desfiinţat 43.000, ceea ce în­seamnă că rămân 200.000 de noi contracte lu­na­re care ar putea fi asociate numărului de jo­buri nou-create. Ceea ce a uitat Inspecţia Mun­cii să precizeze de fiecare dată când făcea aces­te anunţuri a fost evoluţia numărului de con­tracte desfiinţate din cele vechi, adică din to­talul celor peste 6,3 mil. contracte active.

La 147.000 de contracte noi se desfiinţau alte 120.000

Cu alte cuvinte, măsurarea efectului pe care îl are noul Cod al muncii prin contracte de muncă este ca şi cum o persoană şi-ar măsura economiile realizate numai prin prisma banilor încasaţi, dar nu şi prin cei cheltuiţi.

"Majoritatea contractelor de muncă care au apărut după 1 mai sunt sezoniere, fie în do­me­niul turismului, fie în domeniul construc­ţiilor, iar multe din cele 600.000 de noi contracte reprezintă transformări ale contrac­telor civile. Pe de altă parte, o mare parte din angajaţi, mai ales cei care lucrează în proiecte europene, au câte 3-4 contracte de muncă", crede Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale "Cartel Alfa", care are aproape un milion de salariaţi membri. Într-adevăr, statisticile INS arată că cele mai multe joburi

s-au creat în sectorul construcţiilor, unde numărul de salariaţi a crescut cu 15.700 în ultimele două luni, ajungând la 321.300 de persoane la finele lunii iunie. Şi în sectorul industriei, care concentrează cei mai mulţi angajaţi din sectorul privat, numărul angajă­rilor a crescut cu 10.100 în ultimele două luni, în timp ce în sectoarele în care lucrează cei mai mulţi bugetari - sănătate şi asistenţă socială, învăţământ şi administraţie publică - s-au continuat restructurările.

Din sectorul bugetar au dispărut peste 7.200 de salariaţi în ultimele două luni, iar cei mai mulţi (5.200 de persoane) au plecat din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, urmat de administraţie publică şi apărare (care a înregistrat o scădere de 1.100 în efectivul de salariaţi în perioada mai-iunie).

Nişte statistici furnizate de Inspecţia Muncii la începutul acestui an arată că în perioada de boom economic, când companiile făceau sute şi chiar mii de angajări pe an, dinamica numărului de contracte de muncă aflate în vigoare arăta că în 2008 se încheiau câte 147.100 de noi contracte de muncă pe lună şi se desfiinţau alte 120.000. Cu alte cuvinte, "soldul net" de contracte care pot fi luate în considerare este diferenţa de 27.100 de noi contracte.

Acelaşi calcul făcut pentru anul 2010 arată că la fiecare 129.000 de contracte de muncă nou încheiate se desfiinţau, lunar, câte 125.000 de contracte, iar diferenţa de 4.000 de con­tracte putea fi corelată cu dinamica joburilor de pe piaţa muncii.

"Marea problemă este că inspectoratele teritoriale de muncă nu oferă statistici despre numărul de salariaţi, deşi au această posibili­tate, deoarece angajaţii sunt înregistraţi în registrul electronic (REVISAL) cu codul numeric personal, iar datele privind numărul de contracte de muncă corespunzătoare fiecărui angajat pot fi extrase foarte uşor. Noi ştim de un caz în care un expert contabil din Bucureşti are 78 de contracte de muncă active cu normă de lucru de 8 ore fiecare, deşi la nivel internaţional se consideră că dacă un angajat are contracte de muncă cu mai mult de 12 ore de muncă se consideră că este exploatare", a adăugat Hossu.

Număr dublu de noi angajări faţă de aceeaşi perioadă din 2007

Deşi s-a creat o întreagă enigmă în jurul celor câteva sute de mii de contracte de muncă anunţate de oficiali, un lucru este cert: numărul de salariaţi a crescut în două luni cu o dinamică dublă faţă de perioada similară din 2007.

Astfel, în perioada mai-iunie 2011, nu­mărul de salariaţi din economie a crescut cu 54.300 de persoane, în timp ce în acelaşi interval din 2007, când economia era pe creştere şi angajatorii derulau campanii agre­sive de recrutare, numărul de salariaţi a crescut cu numai 27.800 de persoane.

În acest ritm, posibil ca luna viitoare să se îndeplinească predicţiile celor care au iniţiat proiectul de modificare a Codului muncii, care au spus că, pe termen scurt, intrarea în vigoare a noii legislaţii va crea 90.000 de noi locuri de muncă.

"Probabil că o creştere a numărului de contracte de muncă s-a datorat noului Cod al muncii prin implicarea autorităţilor control, dar şi situaţiei economice, care s-a îmbunătăţit. Nu pot să spun acum câte contracte de muncă s-au încheiat şi câte s-au desfiinţat în acest moment în Bucureşti. Cert este că în Codul muncii scrie că un angajat poate avea mai multe contracte de muncă şi nu există restricţii privind un număr maxim de contracte de muncă pe care le poate avea, există şi contracte cu cumul de funcţii", a spus Constantin Bujor, inspector-şef în cadrul Inspectoratului Teri­torial de Muncă Bucureşti.