Topul celor mai mari centre universitare. Din ce oraşe poţi recruta cei mai mulţi IT-işti şi ingineri

Autor: Adelina Mihai 17.08.2011

Cei care vor să deruleze noi investiţii în sectoare precum IT, electronică sau construcţii de maşini ar trebui să se orienteze spre oraşe ca Bucureşti, Iaşi, Cluj sau Braşov, acestea fiind cele mai mari centre universitare din ţară, potrivit bro­şurii publicate de Guvern pen­tru atragerea investitorilor străini.

"Pe lângă Bu­cu­reşti, investitorii străini care vor să deschidă o afacere în România ar trebui să se uite în zona Iaşiului, pentru că şi Iaşi, şi Suceava sunt centre universitare puternice care furnizează forţă de muncă calificată", a spus Ion Ciucă, director al Direcţiei Strategii şi Finanţare Instituţională din cadrul Ministerului Educaţiei.

În anul şcolar 2008 - 2009 cei mai mulţi absolvenţi de facultăţi cu profil IT au provenit din Bucureşti, unde 847 de licenţiaţi au ieşit de pe băncile şcolilor, majoritatea din cadrul Universităţii Politehnice. După Bucureşti, Timişoara şi Iaşi furnizează cei mai mulţi absolvenţi de IT, care livrează aproape 1.000 de absolvenţi de IT.

"Pentru cei care vor să investească în domeniul auto este bine să rămână în zona Bucureştiului, pentru că şi în Bucureşti, şi în Piteşti se formează tineri calificaţi pentru această industrie, iar mobilitatea angajaţilor este mai mare", a mai spus Ciucă. Universităţile din Piteşti şi din Bucureşti livrează anual peste 600 de absolvenţi de construcţii de maşini. Totuşi, tineri specializaţi în acest domeniu e­xis­tă şi în Braşov sau în Cluj, unde ies anu­al din universităţile de con­struc­ţii peste 600 de absolvenţi.

Potrivit clasamentului făcut de Guvern, Braşovul este pe locul 2 în topul celor mai mari centre universitare, însă Ministerul Educa­ţiei spune că este probabil ca statisticile luate în considerare la realizarea topului să includă şi numărul de absolvenţi ai universităţii private Spiru Haret. În 2009 această universitate a fost implicată într-un scandal legat de legalitatea diplomelor emise, iar ministerul a decis reducerea numă­rului de studenţi şcolarizaţi de instituţie de la 300.000 la aproape 90.000.

Elevii români au avut anul acesta cea mai slabă performanţă din istoria învăţământului românesc, întrucât rata de promovabilitate în sesiunea de vară a examenului de bacalaureat a fost de numai 45,7%, iar peste 110.000 de absolvenţi de liceu au fost declaraţi respinşi în urma susţinerii examenelor.

În aceste condiţii, este posibil ca marile centre universitare să scoată tot mai puţini absolvenţi, mai ales că şi populaţia şcolară a început să scadă, ceea ce ar putea crea dificultăţi angajatorilor care vor să facă recrutări în următorii ani.

"Cred totuşi că dacă vor fi mai puţini studenţi, va creşte calitatea absolvenţilor, iar acest lucru va fi determinat şi de rezultatele proiectului de clasificare a universităţilor din acest an", a mai spus Ciucă.

El a adăugat că, în 2003, la venirea investitorului finlandez Nokia pe piaţa locală, reprezentanţii companiei au solicitat ministerului Educaţiei o statistică privind numărul de absolvenţi specializaţi în domeniul telecom şi că au ţinut cont de sugestiile oficialilor atunci când au decis să deschidă fabrica de la Jucu (Cluj).