Febra alegerilor începe cu un an mai devreme. Cine se aşază la start?

Autor: Iulian Anghel 17.08.2011

Chiar dacă până la alegerile locale mai este aproape un an, partidele au început să-şi anunţe candidaţii pentru primării şi consilii judeţene. Un prim test va fi dat la 21 august la parţialele pentru ocuparea a două poziţii de deputat care sunt vacante.



Mulţi candidaţi îşi testează de pe acum forţele în dispute publice locale extrem de violente, iar temperatura creşte constant, deşi mai este un an până la alegerile locale şi mult mai mult până la cele generale. Se caută candidaţi puternici.

De exemplu, deputatul PDL Silviu Prigoană vrea să candideze pentru Primăria Generală a Bucureştiului, iar senatorul Teodor Meleşcanu de la PNL pentru preşedinţia Consiliului judeţean Prahova.

Preşedintele Consiliului judeţean Bistriţa-Năsăud Liviu Rusu mai vrea şi el un mandat.

Ioan Nelu Botiş, acum simplu deputat, candidează pentru Primăria oraşului Bistriţa-Năsăud. El a fost în urmă cu câteva luni o vedetă a presei: a demisionat din funcţia de ministru după ce a fost implicat într-o afacere cu fonduri europene. Concret, un ONG care avea sediul în locuinţa sa şi în cadrul căruia lucra şi soţia demnitarului a luat fonduri europene de la Ministerul Muncii condus la vremea respectivă de Ioan Botiş, ceea ce echivalează cu un conflict de interese, potrivit Departamentului de Luptă Antifraudă.

Ce-l recomandă după acest episod ca primar, drept urmare ca "manager" al bugetului unei primării?

Preşedintele PDL Bistriţa-Năsăud, deputatul Ioan Oltean: Nu au fost alţi colegi care să dorească să candideze.

În majoritatea judeţelor candidaturile sunt în mare cunoscute, drept urmare "ţintele" sunt identificate.

Primul test, la 21 august

Un prim test va fi dat într-o săptă­mână, la 21 august la parţialele pentru ocuparea a două poziţii de deputat care sunt vacante.

Şi, totuşi, nu este prea devreme pentru a dezlega câinii războiului politic? Pentru oameni poate, dar nu şi pentru partide.

O cercetare recentă a USL (alianţa dintre PNL şi PSD) arată că PDL-ul îşi va păstra la alegerile locale aproape toate primăriile din oraşele municipii de judeţ şi asta în ciuda faptului că, în unele sondaje, Uniunea este creditată cu peste 50% din intenţiile de vot.

USL forjează aşadar şi forţează de pe acum pentru a obţine cât mai mult la locale, având în vedere că rezultatul lor a fost întotdeauna esenţial pentru alegerile generale pentru că, până la urmă, primarii şi consiliile judeţene ţin în mână organizarea alegerilor.

50% din voturi, o problemă de viaţă şi de moarte

Pentru USL a câştiga 50% din voturi la alegerile generale este o problemă de viaţă şi de moarte având în vedere că cel care va face Parlamentului propunerea pentru poziţia de prim-ministru este Traian Băsescu. El este obligat să facă o propunere din rândul partidului care a câştigat 50% din voturi, iar dacă nu există un astfel de partid, din rândul partidelor parlamentere. Or, Băsescu a ameninţat voalat că nu va face o propunere de la USL nici dacă aceasta câştigă 50% din voturi, având în vedere că Uniunea nu este partid, ci alianţă electorală.

Răspunsul USL este dur - dacă se va întâmpla acest lucru, preşedintele va fi suspendat de Parlament.

Deocamdată USL are încă o problemă cu înregistrarea la tribunal. Deşi au depus cerere de înregistrare încă din luna martie, ieri o instanţă bucureşteană a amânat pentru septembrie înregistrarea din cauza unei proceduri greşite. În această atmosferă discuţiile de­spre programele economice au fost lăsate la urma dezbaterilor.

Victor Ponta, preşedintele PSD, ar putea ajunge premier după alegeri, dacă USL (PSD şi PNL) vor ajunge să guverneze. Programul economic al USL prevede reduceri de impozite - o revenire la impozitarea progresivă, însă cu o limită maximă a impozitului de 16%. Scăderile de venituri ar urma să fie compensate de reducerea la jumătate a cheltuielilor din administraţieDe ce nu mai vorbesc de economie

PDL ar fi urmat să mai anunţe prin septembrie o anume relaxare, dar noile realităţi din economie îl obligă la multă prudenţă. Strategia fiscală până în 2014 adoptată recent este una a continuării austerităţii - îngheţări de pensii sau de angajări în administraţie. Ipoteza majorării salariilor în administraţie a fost abandonată.

Comentând situaţia în care se află premierul Emil Boc, agenţia Reuters nota ieri: Emil Boc a fost un elev model al austerităţii predate de FMI, dar turbulenţele globale de pe pieţe, creşterea economică slabă şi privatizările întârziate l-ar putea forţa să taie şi mai adânc din cheltuieli.

Pe de altă parte, potrivit agenţiei citate, legăturile strânse dintre Emil Boc şi Traian Băsescu, o reformă solidă şi legăturile slabe dintre partidele de opoziţie i-ar putea permite premierului să-şi conserve poziţia chiar dacă partidul său nu va câştiga alegerile.

Doar că, aşa cum observă Daniel Hewitt de la Barclays Capital, economia României ar putea merge mai rău decât s-a prognozat. Altfel spus, ar putea urma noi tăieri pentru a compensa veniturile în scădere, ceea ce înseamnă un risc electoral în plus.

De cealaltă parte, USL şi-a anunţat programul economic cu câteva luni în urmă: în esenţă ar fi vorba despre reduceri de impozite - o revenire la impozitarea progresivă, însă cu o limită maximă a impozitului de 16%. Scăderile de venituri ar urma să fie compensate de reducerea la jumătate a cheltuielilor din administraţie. Doar că, în ultima vreme, USL vorbeşte mai puţin de reduceri de impozite şi de revenirea la TVA de 19%. Preşedintele PSD Victor Ponta spune că Guvernul nu dă toate datele despre dimensiunea crizei, drept urmare este greu să arăţi cu punct şi virgulă cum trebuie îndreptate lucrurile.