Cum va arăta metroul în 2030, după investiţii de 8,5 miliarde de euro. Plus: triunghiul de căi ferate subterane care vor traversa Bucureştiul

Autor: Andreea Neferu 23.08.2011
Ziarul Financiar prezintă pentru prima dată harta metroului bucureştean în 2030, cel mai ambiţios proiect de dezvoltare urbană din România. Pentru prima dată este dat publicităţii proiectul de traversare subterană a Bucureştiului de trei linii de cale ferată subterană care vor lega, într-un triunghi, Gara de Nord de Gara de Obor şi Gara Progresul.

În urma unor investiţii totale de 8,5 miliarde de euro, harta metroului din Bucureşti va semăna din ce în ce mai mult cu cea a unei capitale europene precum Paris sau Bruxelles. Deocamdată Metro­rex, compania din subordinea Ministerului Transporturilor care se ocupă de reţeaua de transport subteran din Bucureşti, nu are ca surse de finanţare sigure decât 2 miliarde de euro, însă directorul Gheorghe Udrişte susţine că nu vor exista "nebuni" care să spună că nu vor mai da bani la metrou, având în vedere necesitatea sa.

Reţeaua de metrou din Bucureşti, compusă în prezent din patru magistrale, va avea în următoarele două decenii încă cinci linii noi, precum şi extinderi ale magistralelor deja existente, potrivit directorului Metrorex, Gheorghe Udrişte.

Liniile de metrou care ar putea brăzda Bucureştiul peste 20 de ani ar putea fi Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresul, al cărei cost se ridică la 950 de milioane de euro, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (1,7 miliarde de euro), Magistrala 6 Otopeni-1 Mai (850 de milioane de euro), Magistrala Bragadiru-Voluntari (1,9 miliarde de euro), precum şi semi-inelul de sud (1,3 miliarde de euro), acesta din urmă asigurând conexiunea între staţiile Dristor şi Crângaşi prin partea de sud şi sud-vest a oraşului.

Alte investiţii în valoare de 1,84 miliarde de euro vizează prelungirea liniilor deja existente, pe rutele Păcii-Linia de Centură Vest (250 de milioane de euro), Laminorului-Mogoşoaia (290 de milioane de euro), Pipera-Tunari (650 de milioane de euro), Pantelimon-Cernica (250 de milioane de euro) şi Ghencea-Domneşti (400 de milioane de euro).

Singurele care au însă finanţare, chiar şi parţial, sunt Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (lucrările la tronsonul Râul Doamnei-Universitate, care va costa 215 milioane de euro se află în derulare), prelungirea magistralei 4 cu încă două staţii, Laminorului şi Lac Străuleşti, dar şi linia ce leagă Bucureştii Noi de Aeroportul Otopeni, pentru care Metrorex are 320 de milioane de euro de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională (JICA), din totalul necesar de 850 de milioane de euro. "După 1990, s-au pus în funcţiune 11 staţii. S-au schimbat lucrurile, până acum s-au dat cu ţârâita banii. Nu cred că vor fi nebuni care să spună că nu mai dau bani la metrou", a declarat Udrişte într-un interviu pentru Ziarul Financiar.

Un alt proiect care ar putea decongestiona traficul din Bucureşti, dar care nu are încă finanţare, este "triunghiul" de căi ferate subterane ce ar urma să unească Gara de Nord, Gara Obor şi Gara Progresul. "Proiectul este cuprins în strategia de transport urban a Bucureştiului", spune Udrişte.

Metrorex caută investitori privaţi pentru PPP-uri

Chiar dacă pentru celelalte magistrale pe care Metrorex le are în plan nu există încă surse de finanţare, Ministerul Transporturilor caută soluţii, una dintre ele fiind formula partene­riatului public-privat (PPP), care până acum însă nu a avut succes în România. Un exemplu de astfel de parteneriat ar putea fi magistrala 7 Bragadiru-Voluntari, care s-a numărat printre proiectele prezentate de ministrul transportu­rilor Anca Boagiu într-o vizită de lucru în China, ce a avut loc săptămâna trecută.

"Tot ce pot să confirm este că pe lista de proiecte (prezentate în China) a fost şi cel care vizează Magistrala 7 Bragadiru-Voluntari. În ceea ce priveşte metroul nu cred că este momentul să se stabilească ceva concret pentru că noi suntem în etapa în care demarăm studiul de fezabilitate şi fundamentare a proiectului de parteneriat public-privat. Numai în momentul în care ai toate elementele de costuri ale acestui proiect poţi să şi stai de vorbă cu cineva. Cred că prezentarea (proiectului liniei 7 în China - n.red.) a stârnit interes, deşi concluzii au fost la final doar pentru cele rutiere. Am avut un soi de dezamăgire, însă putem discuta peste un an de zile să vedem dacă sunt amatori sau nu", spune Udrişte. Magistrala construită în PPP nu va concura cu niciun tip de transport în comun din Capitală, însă partenerul privat îşi va putea alege nivelul tarifelor în funcţie de perioada în care intenţionează să îşi recupereze investiţia. Mai mult, Udrişte afirmă că deşi în alte capitale europene practica PPP-ului este frecvent utilizată, experienţa "de acolo nu poate fi copiată la Bucureşti". Potrivit estimărilor directorului de la Metrorex, abia în partea a doua a anului viitor vor putea începe negocieri în adevăratul sens al cuvântului cu potenţiali investitori pentru construirea liniei Bragadiru-Voluntari.

Primele lucrări la staţii care nu au fost începute înainte de '90

La începutul lunii iulie, Metrorex a inaugurat două noi staţii de metrou de pe magistrala 4 Gara de Nord-Lac Străuleşti, şi anume Jiului şi Parc Bazilescu, în urma unei investiţii de 72,5 milioane de euro. La acea dată, ministrul Anca Boagiu anunţa că în următorii zece ani reţeaua de metrou din Bucureşti se va îmbogăţi cu încă 65 de staţii, în condiţiile în care în prezent are 51 de staţii şi circa 70 de kilometri.

Deocamdată singurele lucrări în derulare sunt pe magistrala 5 Râul Doamnei-Eroilor, cu o valoare de 215 milioane de euro fără TVA, tronsonul fiind construit de firmele Astaldi (Italia), FCC Construccion (Spania), Delta ACM (România) şi AB Construct (România). "La Drumul Taberei-Eroilor avem întâlniri săptămânale în care discutăm stadiul proiec­tului. Mai sunt câteva «mărunţişuri» de rezolvat privind soluţia de traseu, detalii privind organizarea de şantier, devierea circulaţiei. De asemenea se fac foraje geofizice pentru a vedea care e structura terenului. Organizarea de şantier este în stadiu avansat la staţiile Brâncuşi şi la Răzoare şi ne facem ultimele socoteli în legătură cu exproprierile. Cred că în septem­brie vom începe lucrările «grele»", explică Udrişte.

De asemenea, la staţia şi depoul Valea Ialomiţei, construită de germanii de la Max Boegl pentru suma de 56 de milioane de euro, lucrările sunt la început. "La Valea Ialomiţei suntem în stadiu avansat de pregătire, e mai uşor acolo pentru că e un singur punct de lucru al unui singur contractor care lucrează doar pe domeniul public şi nu şi pe cel privat", spune Udrişte.

Subvenţia acoperă 60% din taxa de călătorie

Metrorex a majorat în prima parte a lunii august preţurile biletelor şi abonamentelor, cea mai mare creştere, de o treime, fiind în cazul cartelelor cu două călătorii, al căror preţ a fost majorat de la trei la patru lei. "Politica noastră vizează încurajarea acelor călători care îşi cumpără titluri în mod regulat şi de asemenea care cumpără mai multe călătorii. Spre exemplu, la abonamente e avantajos pentru noi, deoarece primim banii în avans, dar şi pentru client pentru că ştie că timp de o lună foloseşte fără probleme reţeaua de metrou", spune Udrişte.

Metrorex a primit anul trecut o subvenţie de 349 milioane de lei (82,9 milioane de euro), iar aceasta acoperă circa 60% din taxa de călătorie. "Dacă nu s-ar primi această sub­venţie, costul pentru călători ar fi de trei ori mai mare decât este acum", a afirmat Udrişte. Şi pentru 2011 Metrorex va primi o sumă similară celei de anul trecut drept subvenţie, deşi directorul susţine că instituţia ar fi trebuit să primească mai mult, având în vedere cele două staţii de metrou din Bucureştii Noi ce au fost inaugurate la începutul lunii iulie.

Metrorex a consemnat în anul 2009 afaceri de 94,9 milioane de euro, potrivit Ministerului Finanţelor, iar Udrişte susţine că încasările din legitimaţii de călătorie generează 35% din totalul afacerilor, în timp ce alte 5 procente vin din contracte de publicitate sau contracte de închiriere a spaţiilor comerciale. 60% este subvenţia primită de la bugetul de stat.


Traficul a crescut cu 1% în primul semestru

Deşi tarifele au mai fost majorate în luna septembrie a anului trecut, traficul la metrou nu a scăzut. "În primele şase luni procentul de creştere este de 1% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Transportăm circa 630.000 de oameni zilnic de luni până vineri şi 250.000 de persoane sâmbăta şi duminica în perioada de toamnă, iarnă şi primăvară. Vara, numărul scade cu circa 15%."

Cu alte cuvinte, în primele şase luni ale anului Metrorex a transportat circa 98,5 milioane de călători (se ia în calcul numărul de validări ale cartelelor de călătorie la aparatele de metrou), potrivit calculelor ZF. În timp ce reţeaua de metrou din Bucureşti, cu o lungime de 70 de kilometri, reprezintă aproximativ 4% din lungimea întregii reţele de transport public din Bucureşti, peste 25% din totalul călătorilor care folosesc mijloacele de transport în comun din Bucureşti circulă cu metroul. "Ca număr de persoane care folosesc metroul, în general depăşim de peste trei ori numărul de călători de la calea ferată", explică Udrişte. Astfel, CFR Călători a transportat în 2010 57,7 milioane de călători, potrivit informaţiilor remise de CFR Călători. Pe de altă parte, Metrorex a transpor­tat anul trecut 177 de milioane de călători.

Gheorghe Udrişte (63 de ani)

Ce spune directorul Metrorex despre:

Este exclus pentru că noi noaptea lucrăm în zonele în care ziua nu se poate lucra, adică pe linii. Ar fi inutil să mergi noaptea cu metroul când oraşul nu este acoperit integral de magistrale de metrou.

O idee bună dacă se va găsi un manager privat care să accepte 1.000 de euro pe lună şi să nu aibă niciun mijloc de a-şi pune în aplicare idei proprii. Pe salariile actuale cu siguranţă nu va avea succes.

Până la finalul lui august cred că vom ajunge la o înţelegere favorabilă ambilor parteneri. Trebuie să plătim datorii de 135 mil. lei din anii 2009-2010 şi probabil vom face un credit de trezorerie de la Ministerul Finanţelor. O firmă privată ţine în spate o firmă a statului. E normal?

Acum avem 4.250 de angajaţi, dar ar mai trebui 100-150 de oameni pentru a putea lucra lejer. Personalul e deficitar, din acest motiv am cumpărat automate, am trecut la o circulaţie simplificată pe trenurile noi, cu un singur mecanic, am pus în funcţiune noi staţii fără personal suplimentar.

Operatorii Metrorex şi RATB rămân separaţi sub autorităţile Ministerului Transporturilor, respectiv a Primăriei Capitalei. Autoritatea va avea un rol important în ceea ce priveşte reglementarea şi politica tarifară, pentru că una din intenţii este introducerea unui tarif unic.

Avem un program de investiţii pentru montajul de lifturi în toate staţiile. Până în toamnă 40 de lifturi vor fi puse în funcţiune. Costurile sunt de 3-4 ori mai mari decât dacă am fi montat de la început lifturi.

Câştigătorul licitaţiei pentru cumpărarea a 16 noi trenuri va fi anunţat în cursul săptămânii acesteia. (Firmele participante sunt CAF din Spania şi Bombardier din Canada, cu oferte de 97, respectiv 107 milioane de euro - n. red.)

Cele mai utilizate titluri de călătorie la Metrorex

Notă: Cifrele se referă la titlurile de călătorie introduse în validatoarele de la metrou în data de 17 august 2011.

Estimări privind costurile extinderii reţelei de metrou din Bucureşti

Magistrale viitoare:

Extensii la reţeaua existentă: