Zece pentru Bucureşti: proiectele care apropie oraşul de statutul de capitală europeană. GALERIE FOTO

Zece obiective cu o valoare a investiţiei de circa 1,2 miliarde de euro şi cu termen de finalizare în perioada 2008-2014 contribuie la schimbarea imaginii Bucureştiului, al şaselea oraş din Europa în funcţie de numărul de locuitori, arată o analiză a Ziarului Financiar. Traiul zilnic într-un oraş mare poate provoca numeroase inconveniente, pornind de la timpul pierdut în trafic, zgomotul sau praful, dar acestea pot fi compensate într-o oarecare măsură de posibilitatea de a vedea o piesă de teatru nouă în fiecare săptămână, a avea acces la arhiva de 12 milioane de volume a Bibliotecii Naţionale sau de a viziona un meci de fotbal important direct pe stadion.

Pentru ieşirile la cumpărături, mallurile construite în oraş, dintre care se distinge proiectul Cotroceni Park, o investiţie de 300 de milioane de euro, oferă suficiente alternative, în timp ce pub-urile şi restaurantele de pe lângă Lipscani sunt o variantă pentru serile lungi de vară.

Chiar şi spitalele din oraş încep să arate altfel. Private, doar în acest an au fost deschise patru spitale de mari dimensiuni, în timp ce la stat, Colţea - cel mai vechi spital din oraş - are de câteva luni un aspect complet nou, ce aduce mai degrabă a hotel de lux. Cu toate acestea, în ultimii zece ani numărul turiştilor străini care s-au cazat pentru cel puţin o noapte la hotelurile şi pensiunile din România a crescut cu doar 54%, la 1,34 milioane, în ciuda aderării la Uniunea Europeană şi a creşterii semnificative a zborurilor de pe aeroportul Otopeni. Aeroport care din primăvara acestui an are de două ori mai multe ghişee de check in şi 15 porţi de îmbarcare noi, adică o capacitate mai mare de a prelua turişti către aeronave. Dar au ce vedea turiştii în Bucureşti? Casa Poporului, Ateneul sau Muzeul Satului sunt de mulţi ani obiective pe lista celor mai mulţi vizitatori, dar de la un oraş căruia în urmă cu câţiva ani i se spunea "micul Paris" aşteptările sunt mult mai mari.

AFI Palace Cotroceni - 300 mil. euro - octombrie 2009

Mallul AFI Palace Cotrooceni, cel mai scump centru comercial construit vreodată în România, a devenit fără îndoială şi un punct turistic al oraşului, oricât de contestate ar fi mallurile pe plan local. Dacă Parisul beneficiază de galeriile Lafayette, iar Lisabona are, spre exemplu, de circa 12 ani un mall de 120.000 mp precum Centro Colombo, în Bucureşti a fost nevoie de o investiţie de 300 mil. euro pentru crearea mallului de pe bulevardul Timişoara, care a devenit o destinaţie de cumpărături şi distracţie pentru circa 50.000 de bucureşteni în fiecare zi, dar şi pentru oameni din afara oraşului.

Proiectul beneficiază atât de cea mai mare parte a retailerilor internaţionali prezenţi pe plan local, cât şi de o arhitectură care atrage în primul rând prin zona centrală de sub cupola de sticlă de peste 3.000 mp, printre cele mai mari de acest gen din Europa. Mallul este deţinut de grupul israelian AFI Europe.

Pasajul Basarab - 240 mil. euro - iunie 2011

Cea mai importantă lucrare de infrastructură a Capitalei din ultimii 20 de ani, pasajul de 1,9 kilometri care face legătura între cartierele Militari-Drumul Taberei şi nordul Capitalei a fost finalizat la cinci ani după începerea lucrărilor, în urma unei investiţii de 240 de milioane de euro.

Pasajul a fost realizat de firmele FCC Construccion (Spania) şi Astaldi (Italia) şi, cel puţin în perioada verii, a fluidizat o bună parte din traficul rutier din zona Eroilor - Gara de Nord.

Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole, a râului Dâmboviţa peste podul existent şi a căii ferate în zona gării Basarab, întregind inelul principal de circulaţie rutieră a oraşului.

Centrul Istoric - 20 mil. euro - 2011

Cea mai "la modă" zonă a Bucureştiului a devenit în ultimii doi ani centrul istoric, unde au fost deschise circa 100 de pub-uri şi restaurante, ca urmare a îmbunătăţirii infrastructurii din zonă. În urmă cu cinci ani pe străduţele de pe lângă Lipscani erau doar 2-3 restaurante şi pub-uri sportive, Club A, Fire sau Mes Amis, dar în prezent puţini sunt cei care mai pot ţine evidenţa tuturor localurilor din zonă. Contractul pentru reabilitarea străzilor din zona-pilot a centrului istoric a fost atribuit pentru prima dată în urmă cu cinci ani.

În prezent, 95% din străzile situate în "zona-pilot" au fost realizate, cea mai mare parte, pe parcursul ultimului an. Iniţial s-a lucrat cu firma Sedesa, care a derulat lucrări de circa 9,3 mil. euro, în timp ce în acest an au fost realizate lucrări de 10 mil. euro atât pentru reabilitarea carosabilului

(6 mil. euro), cât şi pentru refacerea utilităţilor (apă, canal, gaz, energie electrică şi alte reţele), potrivit reprezentanţilor Primăriei. Structura şi faţadele a mai mult de jumătate dintre clădiri rămân însă probleme nerezolvate.

Naţional Arena - 200 mil. euro - septembrie 2011

Meciurile din urmă cu 5-6 ani în mocirla de pe Ghencea sau pe "plaja" de pe Lia Manoliu par a fi amintiri îndepărtate privind la Naţional Arena, o investiţie de 200 mil. euro pentru un stadion standard Elite, cu o capacitate de 55.000 de locuri.

După 20 de ani în care nu a fost construit practic niciun stadion pe plan local, 2011 aduce finalizări de arene sportive atât în Bucureşti, cât şi în Cluj şi Ploieşti.

Stadionul nu a fost inaugurat printr-un meci contra echipei Argentinei, ci prin vizita a 100.000 de bucureşteni pe o arenă goală, dar lansarea oficială este programată săptămâna viitoare, prin meciul România-Franţa.

Polivalenta Flamaropol - 60 mil. euro - 2014

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ar trebui să înceapă anul acesta lucrările la construire a unei săli polivalente cu o capacitate de 16.000 de locuri pe terenul patinoarului Flamaropol, situat în apropierea stadionului Naţional Arena. Costul estimat al lucrărilor este de 60 mil. euro. Sala ar fi astfel de aproape trei ori mai mare decât actuala polivalentă din parcul Tineretului, unde evenimentele importante, precum meciurile naţionalei de handbal feminin, sunt jucate de cele mai multe ori cu casa închisă.

În nota de fundamentare a hotărârii de guvern privind aprobarea programului "Săli polivalente" investiţia a fost justificată prin faptul că "infrastructura sportivă este veche, deteriorată şi nu mai corespunde standardelor internaţionale".

Hotelul Radisson Blu - 70 mil. euro - septembrie 2008

Radisson Blu, hotelul deschis în 2008 pe Calea Victoriei de miliardarul israelian Mordechay Zisser, nu este primul hotel de cinci stele din Bucureşti, dar este cel mai mare, cu 424 de camere, şi este situat în "buricul târgului", atât pentru turişti, cât şi pentru comunitatea de afaceri.

În timp ce Marriott se impune prin eleganţă, iar Athénée Palace Hilton prin istorie, Radisson poate fi considerat hotelul mileniului trei al Capitalei.

Hotelul nu a fost construit de la zero, ci pe structura fostului hotel Bucureşti, preluat în 2000 de Zisser, care l-a redeschis opt ani mai târziu sub brandul Radisson.

Într-un timp scurt a reuşit să-şi facă loc pe piaţa Capitalei, semn că pentru un asemenea proiect era loc în industria hotelieră a oraşului.

Biblioteca Naţională - 104 mil. euro - noiembrie 2011

Din toamna acestui an arhiva de 12 milioane de volume a Bibliotecii Naţionale din Bucureşti va intra într-o casă nouă din centrul oraşului, o investiţie de circa 104 milioane de euro, începută de comunişti în 1986 şi finalizată 25 de ani mai târziu.

Clădirea cu o suprafaţă de circa 110.000 de metri pătraţi, situată între Bulevardul Unirii şi malurile Dâmboviţei nu va fi o simplă bibliotecă, ci şi un centru cu săli de conferinţe, expoziţii, aulă pentru spectacole, cafenele şi restaurante, precum şi săli de vizionat filme. Timp de mai bine de 20 de ani structura clădirii a fost abandonată, pentru ca în 2009 să fie începută reabilitarea imobilului de către firma Aedificia Carpaţi, care până spre sfârşitul acestui an ar trebui să predea cea mai importantă investiţie culturală a Capitalei din ultimii 20 de ani.

Noul terminal Otopeni - 60 mil. euro - martie 2011

Primul contact cu Bucureştiul pentru cea mai mare parte a vizitatorilor străini, aeroportul Henri Coandă din Otopeni, nordul Capitalei, a căpătat din acest an un suflu nou, proaspăt, dar şi 15 porţi noi de îmbarcare, dublarea numărului de ghişee check-in, precum şi magazine şi restaurante noi.

Suprafaţa construită a aeroportului a crescut astfel de la 8.000 mp la 24.500 mp în urma unor investiţii de 60 mil. euro.

De pe Otopeni realizează zboruri aproape 40 de companii aeriene către mai mult de 50 de destinaţii externe şi alte 11 aeroporturi din România.

Teatrul Naţional Bucureşti - 50 mil. euro - 2013

În 2013, la 40 de ani de la darea în folosinţă a actualului sediu al Teatrului Naţional Bucureşti, ar trebui finalizat un proces de modernizare în valoare de 50 de milioane de euro, prin care numărul locurilor în sălile de spectacol va fi aproape dublat, de la 1.720 la peste 3.100.

În condiţiile în care marea majoritate a spectacolelor de la TNB se joacă "cu casa închisă" de mai mulţi ani, iar confortul din săli putea fi comparat doar cu cel din Sala Palatului, adică foarte scăzut, proiectul de modernizare pare justificat, în ciuda faptului că piesele de teatru sunt neprofitabile de cele mai multe ori.

Clădirea TNB, situată de asemenea în centrul Capitalei, în Piaţa Universităţii, va fi modernizată după modelul Teatrului Barbican Hall din Londra, urmând să fie transformată într-un centru cultural care să fie deschis de dimineaţa până seara târziu. Lucrările au început în primăvara acestui an de consorţiul format din firmele Aedificia şi Romtest.

Spitalul Colţea - 63 mil. euro - 2010

Spitalul Colţea a fost ales ca model pentru felul în care ar trebui să fie transformate spitalele din Bucureşti, datorită poziţionării în centrul oraşului.

După renovare, care a durat zece ani şi a costat circa 63 de milioane de euro, spitalul construit iniţial în urmă cu 300 de ani a căpătat aspectul unui important obiectiv turistic al oraşului.

Spitalul are circa 350 de paturi şi 580 de angajaţi, dintre care 72 de medici.

În urma unei clasificări a Ministerului Sănătăţii spitalul a fost încadrat la categoria a III-a, care include unităţile cu un nivel de competenţă mediu.

Cu toate acestea, ca imagine pentru centrul Capitalei, spitalul Colţea renovat aduce un mare plus.