Comisia Europeană, marginalizată în interiorul UE. Strivită între Parlamentul European şi guverne, pierde bătălii după bătălii

Nu era de ajuns că procesul de luare a deciziilor în UE s-a complicat teribil după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona prin cvasigeneralizarea codeciziei - Comisia Europană şi Parlamentul European. De la debutul crizei, Comisia Europeană a fost marginalizată, deciziile esenţiale fiind luate în urma unor înţelegeri între state cu eludarea Executivului de la Bruxelles, spune şeful Reprezentanţei permanente a României la UE, ambasadorul Mihnea Motoc.

"Comisia, aliatul unui stat ca România, nu a avut un rol preponderent în ultima vreme, rol care a fost jucat de statele UE. Compromisul (cu Parlamentul European) pentru alegerea Comisiei Barroso II a dus la rezultatul prezent. Rolul jucat de Rompuy (preşedintele Consiliului European - n.n.) în ultima vreme în cel mai bun parcurs al lui, nu a făcut decât să minimalizeze poziţia Comisiei Europene".

După adoptarea Tratatului de la Lisabona, rolul de decizie în UE s-a estompat în cazul Comisiei prin extinderea aşa-numitului mecanism de codecizie - Comisiei - Parlament.

Doar că actele elaborate de Comisie erau deja rodul unui complex mecanism de negociere între Executivul de la Bruxelles şi cei 27 de membri ai UE. Parlamentul European care a căpătat o putere maximă se implică acum şi "corectează" compromisul la care se ajunge ceea ce conduce la "anomalia dublei legiferări", parlamentarii trecând de foarte multe ori dincolo de normele supuse legiferării. Mai mult, la nivelul Comisiei, reacţia faţă de populismul în creştere în UE şi euroscepticism este foarte palidă, spune ambasadorul.

Aşa stând lucrurile, cadrul decizional din UE contrastează puternic cu ambiţiile Uniunii.

Acest mecanism din ce în ce mai complicat conţine, în mod paradoxal, germenii transformării. Va fi o transformare nu prin simple ajustări, ci una de amploare, vor fi refondări ale mecanismului de codecizie, crede ambasadorul.