Eolienele saltă cu 5 poziţii piaţa locală în topul celor mai atractive locuri de plantat „mori de vânt“

Autor: Roxana Petrescu 02.09.2011

România a făcut cel mai mare salt dintre toate cele 35 de ţări analizate de Ernst & Young într-un top al atractivităţii pentru investitorii în energia verde.

Principalul factor care a urcat piaţa locală de pe locul 21 până pe 16 a fost avizul favorabil primit la mijlocul lunii iulie din partea Comisiei Europene pentru sistemul de sprijin al energiei verzi prin care în următorii zece ani vor fi acordate subvenţii de peste 10 miliarde de euro pentru investitorii în regenerabile.

"România este ţara care a urcat cel mai mult în contextul în care Comisia Europeană a aprobat schema de certificate verzi, ceea ce probabil va stimula investiţii semnificative în parcurile eoliene onshore", se arată în studiul realizat de Ernst & Young.

Magnetul certificatelor verzi

Certificatele verzi sunt de fapt principalul magnet care i-a determinat pe giganţii internaţionali precum CEZ (Cehia), Enel (Italia) sau Energias de Portugal să parieze fonduri uriaşe pe energia vântului. Toate aceste companii au investit până acum peste un miliard de euro în parcuri eoliene, România având în prezent în funcţiune proiecte a căror capacitate se apropie de cea a unui reactor nuclear de la Cernavodă.

Practic, până la acest aviz din partea Comisiei Europene, fiecare MWh de energie verde produs era recompensat printr-un singur certificat verde a cărui valoare poate varia între 27 şi 55 de euro.

După acest aviz, investitorii vor primi un număr de certificate care va varia în funcţie de tehnologia folosită. De exemplu, producţia de energie eoliană va fi recompesată prin 2 certificate verzi până în 2017 şi cu câte un certificat după acest an, în total schema având o perioadă de aplicare de 15 ani.

Facturi mai mari cu 30%

Aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de energie care sunt obligaţi să deţină anumite cote de electricitate verde în coşul livrat consumatorilor, dovada îndeplinirii acestor cote fiind chiar numărul de certificate achiziţionate.

Problema cu acest sistem este că furnizorii vor transmite mai departe costurile suplimentare cu certificatele în facturile plătite de clienţi, ceea ce la nivelul anului 2017 va însemna a creştere a facturilor de 30%.

"Sectorul eolian din România va beneficia de noua schemă cu certificate verzi, capacitatea instalată urmând să ajungă la finele lui 2011 la 1.000 MW, faţă de 469 MW înregistraţi la finele lui 2010, potrivit datelor Ministerului Economiei", se mai arată în raportul realizat de Ernst & Young.

Toată această schemă de recompensare a energiei verzi vine în contextul în care România trebuie ca la nivelul anului 2020 să aibă un procent de 38% de energie verde din totalul consumului, potrivit directivelor europene. Cum investiţiile verzi sunt mai scumpe decât cele în unităţi convenţionale, fără o schemă de susţinere acestea nu sunt rentabile şi deci ţintele pot fi mai greu atinse.

"Schema, care asigură bonusuri pentru energia verde produsă prin unităţi de înaltă eficienţă, creează o platformă prin care România îşi poate atinge ţintele obligatorii de energie verde pentru 2020. În concluzie, România a urcat cinci locuri în indexul realizat", mai spun reprezentanţii Ernst & Young.