Economia Veneţiei se scufundă. Puşculiţa subvenţiilor seacă

Autor: Paul Comşa 03.09.2011

Veneţia, una din cele mai importante destinaţii turistice ale Europei, se confruntă cu o lipsă acută de fonduri. Aceasta tinde să se cronicizeze după ce guvernul italian a luat decizia ca impozitele percepute operatorilor liniilor de croazieră care acostează în portul oraşului să nu revină municipalităţii, scrie The Guardian.

În incercarea de a strânge bani pentru a salva oraşul, autorităţile locale vor introduce o taxă pentru turişti. Clădirile veneţiene, printre cele mai vechi şi mai frumoase din Europa, sunt pe cale să ajungă nişte ruine, un tablou dezolant care ilustrează criza de fonduri din Italia. Forţaţi să păstreze sau să restaureze clădirile după metodele tradiţionale, proprietarii veneţieni au preferat să le lase în paragină din lipsă de bani.

Înainte de izbucnirea crizei bancare, guvernul acorda subvenţii care ajutau localnicii să îşi renoveze casele şi să dreneze canalele pentru a repara fundaţiile măcinate de inundaţii, o operaţiune extrem de costisitoare. În ultimii trei ani însă, Giulio Tremonti, ministrul de finanţe al Italiei, a tăiat subvenţiile destinate veneţienilor.

Sandro Simionato, primarul Veneţiei, şeful finanţelor locale şi membru al Partidului Democratic (cu orientare de stânga), susţine că atitudinea lui Berlusconi "de a băga capul în nisip" a condus Roma către o perioadă lungă de panică. Un program aşteptat de reduceri de buget s-a transformat într-un adevărat torent, iar marii perdanţi sunt autorităţile locale.

Aceeaşi poveste poate fi întâlnită şi în alte părţi ale Europei, unde politicienii caută modalităţi, din perspectiva lor uşoare şi puţin dureroase, de a reduce deficitele bugetare.

Situaţia din Veneţia este întâlnită şi în Regatul Unit, unde autorităţile locale se confruntă cu tăieri mai mari şi mai stricte decât reducerile din bugetele ministerelor.

În Spania, autorităţile locale au adunat datorii în valoare de 35 miliarde euro şi se chinuie să supravieţuiască. Guvernul spaniol afirmă că nu le poate ajuta.

Revenind la Veneţia, nevoia de fonduri este uriaşă. Încasările din impozite sunt extrem de scăzute după căderea afacerilor cu cazinouri. Acum cinci ani, impozitele aplicate cazinourilor au adus oraşului venituri în valoare de 104 milioane euro. Anul trecut, veniturile au scăzut la 70 milioane euro, iar în acest an se estimează încasări de doar 60 milioane euro. Consiliul local speră să acopere o parte din pierderi prin taxele aplicate turiştilor care se cazează în hoteluri şi apartamente, o măsură care ar aduce 25 milioane euro bugetului local. Impozitul ar limita de asemenea numărul turiştilor care a explodat, triplându-se în 20 de ani de la 4 milioane la 12 milioane în 2010. Roma şi Florenţa au introdus de asemenea impozite pentru turişti.

Dezvoltarea turismului este atribuită popularităţii vaselor de croazieră care acostează în portul veneţian şi tranzitează frecvent oraşul între Piaţa San Marco şi Lido. Totuşi, taxele percepute operatorilor liniilor de croazieră se duc în buzunarele autorităţilor portuare şi nu ajută vistieria locală.

La nivel central, guvernul lui Berlusconi a votat creşterea impozitării. Un nou impozit aplicat băncilor şi companiilor de asigurare se preconizează că va aduce bugetului 1,8 miliarde euro în următorii trei ani. Impozitul va fi majorat cu 0,75% pentru bănci şi cu 2% pentru companiile de asigurări. Mai mult, în acest an autorităţile urmăresc să recupereze 50 miliarde euro din impozite neplătite pentru bani trimişi în străinătate, îndeosebi în Elveţia şi Luxemburg.

Totuşi, situaţia se poate agrava după decizia guvernului de a majora impozitul pe profit din investiţiile financiare de la 12,5% la 20%. La aceasta se adaugă alte măsuri de austeritate. Numărul de elevi dintr-o clasă va creşte de la 30 cât e în prezent la 35 în anul şcolar următor, după ce în anii trecuţi era de cel mult 25.

Tăierile din educaţie şi creşterea impozitului pe profit sunt parte dintr-un pachet de măsuri destinat echilibrării bugetului şi convingerii investitorilor că ţara poate acoperi datoria publică - cea mai mare din regiune după cea a Greciei.

Subvenţiile în scădere acordate Veneţiei ar putea dispărea în acest an. Ministerul de finanţe a anunţat deja municipalitatea că barajul Moses care urmează a fi construit pentru a proteja Veneţia împotriva inundaţiilor şi al cărui termen de finalizare este 2014, va închide robinetul subvenţiilor.

Simionato concluzionează că barajul nu va mai avea ce să apere după ce cladirile aflate într-o stare avansată de degradare se vor prăbusi rând pe rând în canal.