Companiile de stat la raport: 35 de firme care ţin în mâini resursele, energia şi transporturile din România rulează 10 mld. euro, dar au uitat să facă profit

10 companii cu pierderi de un miliard de euro

CFR SA, companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, care se ocupă cu administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare publice, a avut anul trecut pierderi de 308 milioane de euro, chiar mai mari decât cifra de afaceri, care s-a ridicat la 265 milioane de euro. CFR SA se numără printre companiile "datoare vândute", în condiţiile în care anul trecut avea datorii totale de 7,6 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor. România alocă în medie 5% din totalul fondurilor Ministerului Transporturilor pentru întreţinerea şi funcţionarea normală a căii ferate, în condiţiile în care în Franţa, Austria, Germania sau Anglia procentul ajunge la 50%-60%, potrivit Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din România.

2. Compania Naţională a Huilei

-151,9 mil. € reprezintă pierderile înregistrate de companie anul trecut. Nivelul pierderile de la CNH se apropie de valoarea cifrei de afaceri.

În perioada 1990-2006 statul a cheltuit pentru susţinerea sectorului minier (cărbune, minereu şi nemetalifere) suma de 6,3 miliarde de dolari, structurate pe subvenţii pe produs, subvenţii pentru protecţia socială, alocaţii de capital pentru investiţii. În perioada 2007-2009 ajutorul de stat acordat doar pentru industria carboniferă (subvenţii pe produs şi subvenţii pentru protecţia socială) pentru huilă este de circa un miliard de lei, iar alocaţiile de capital pentru lignit în sumă de 119,3 milioane de lei. În ciuda acestor bani mineritul nu este o afacere rentabilă în România, continuă să producă tragedii umane, pierderi de sute de milioane de euro şi datorii de miliarde. Costul de producţie al huilei din Valea Jiului este cu 40% mai mare comparativ cu preţul de vânzare către termocentrale. Cei aproape 9.000 de oameni ai Companiei Naţionale a Huilei duc în spate prin cărbunele pe care-l scot două termocentrale ineficiente, Deva şi Paroşeni, despre care specialiştii spun că se pot închide fără probleme pentru sistem chiar mâine. Costul social este însă prea mare. În contextul în care renunţarea la minerit nu este o soluţie pentru România, cărbunii fiind cea mai abundentă resursă energetică locală, identificarea şi aplicarea unor soluţii de reorganizare a CNH vor fi obiective extrem de dificile pentru viitorii manageri privaţi ai companiei. Cărbunii asigură circa 30% din producţia de energie din România, complexurile energetice din bazinul Olteniei funcţionând pe lignit.

3. CFR Marfă

-127,1 mil. € reprezintă pierderile înregistrate de companie în 2010.

CFR Marfă a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 237,4 mil. euro, în scădere cu circa 5% faţă de anul 2009, în timp ce pierderea companiei s-a ridicat la 127 mil. euro în 2010, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor. Datoriile CFR Marfă au depăşit rulajul total pe 2010, în condiţiile în care s-au situat la aproape 346 mil. euro.

Compania avea la finalul anului trecut 11.588 de angajaţi, însă CFR Marfă a anunţat că de la 1 iunie disponibilizează 3.000 de angajaţi. Compania avea anul trecut o cotă de piaţă de circa 50%, însă aceasta s-a aflat în declin continuu în ultimii ani. Scăderea businessului CFR Marfă a fost cauzată şi de creşterea numărului de operatori feroviari privaţi, care sunt în prezent circa 25. La fel ca în cazul Tarom, şi CFR Marfă ar urma să fie privatizată în proporţie de 20%, însă Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a cerut Ministerului Transporturilor să poarte discuţii cu Consiliul Concurenţei privind implicaţiile pe care privatizarea acestei companii le-ar putea avea asupra siguranţei naţionale.

4. Termoelectrica

Termoelectrica este o prezenţă constantă în topul companiilor de stat cu pierderi, producătorul de energie sărind anul trecut de pragul de 100 de milioane de euro. În vara acestui an compania a luat decizia de a disponibiliza 300 de angajaţi din două sucursale. Astfel, de la sucursala Doiceşti urmau să plece 180 de persoane, iar de la sucursala Borzeşti 120 de angajaţi. Termoelectrica are trei filiale (Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti şi Electrocentrale Galaţi), patru sucursale (Paroşeni, Doiceşti, Borzeşti şi Brăila). Deşi compania a încercat să atragă o serie de investitori privaţi în demararea unor proiecte majore la termocentralele Borzeşti, Galaţi, Brăila şi Doiceşti, din 2008, de când au fost semnate aceste parteneriate public private, şi până în prezent nu a fost înregistrat niciun rezultat concret. La Brăila, unde Termoelectrica i-a atras pe italienii de la Enel şi pe nemţii de la E.ON, lucrurile sunt tot în faza studiilor, la Borzeşti lucrurile stau la fel, aici partenerul privat fiind GDF SUEZ, în timp ce la Galaţi proiectul a picat după retragerea CEZ (Cehia).

5. Tarom

Operatorul aerian de stat Tarom, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, face parte din lista companiilor de stat cu pierderi uriaşe, în condiţiile în care anul trecut a înregistrat pierderi de aproape 80 de milioane de euro. Bilanţul de anul trecut al operatorului aerian de stat Tarom arată cu atât mai rău cu cât nivelul cifrei de afaceri, deşi în creştere cu 13,8% faţă de 2009, este similar cu cel atins la începutul anilor 2000, pierderile fiind însă duble faţă de acea perioadă. De menţionat este faptul că evoluţia TAROM vine în contextul a doi ani de criză care au bulversat întreaga industrie de aviaţie. Anul trecut compania a transportat 2,2 milioane de pasageri, în creştere cu aproape un sfert, dar şi-a majorat şi cota de piaţă de la 19,7% la 22,4%. Cu toate acestea, pierderile s-au adâncit, cel mai probabil din cauza strategiei adoptate în 2009 privind lansarea unor bilete de avion cu preţuri apropiate celor practicate de companiile aeriene low-cost. Recent, guvernul Boc a adoptat strategia de privatizare a Tarom prin vânzarea unui pachet de 20% din acţiunile companiei.

6. Oltchim
-53 mil. € reprezintă pierderile înregistrate de Oltchim anul trecut

Oltchim a înregistrat în ultimii trei ani pierderi anuale de peste 200 mil. lei, şi în primele şase luni din 2011 a consemnat un rezultat negativ de 70,3 mil. lei în ciuda majorării vânzărilor cu 69%, la 915,2 mil. lei (217 mil. euro). În timp ce Constantin Roibu, care conduce combinatul de peste 20 de ani, şi Sindicatul Liber Oltchim cred că PCC, acţionarul minoritar al companiei, este răspunzător pentru situaţia financiară a combinatului, reprezentanţii grupului german dau vina pe managementul defectuos al lui Roibu şi i-au cerut acestuia să se retragă necondiţionat de la conducerea Oltchim.

Combinatul chimic este pe lista Ministerului Economiei pentru introducerea unui management privat, primul pas în acest sens fiind separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general al companiei. Astfel, după 20 de ani de conducere Constantin Roibu a rămas doar directorul general al combinatului chimic, urmând să fie numit un alt preşedinte.

Cu o reţea de 7.000 de unităţi poştale, dintre care cele mai multe aflate încă în "epoca ghişeelor cu geamuri", la care se formează cozi, şi cu un model învechit de avizări, pe hârtii completate de mână, în loc de avizări telefonice sau prin e-mail, Poşta Română continuă să rămână singura poştă din Europa pentru care nu se găsesc "bani de investiţii în modernizare". Poşta Română este astfel şi singura poştă din Europa care nu are un sistem contabil centralizat, un centru de sortare şi care funcţionează după instrucţiunile din 1952. Dacă la oficiile poştale ale companiei naţionale încă se formează cozi, iar clienţii trebuie să interacţioneze cu reprezentantul poştei printr-un geam, la oficiile poştei din Franţa sau ale celei din Italia "epoca ghişeelor cu geamuri" a fost depăşită încă din anii '90. Rezultatele dezastruoase ale Poştei din ultimii doi ani sunt o oglindă a administrării deficitare, dar şi a manierei discreţionare în care miniştrii comunicaţiilor şi-au numit rudele sau foştii parteneri de afaceri în posturi-cheie.

CFR Călători a înregistrat anul trecut pierderi de puţin peste 20 de milioane de euro, în scădere faţă de anul anterior, când consemnase pierderi mai mari, de 50 de milioane de euro. Traficul de pasageri a scăzut cu 5% anul trecut, de la 61,07 milioane de călători la 58 de milioane, iar subvenţia de la bugetul de stat s-a ridicat la 1,15 miliarde de lei (273 milioane de euro). CFR Călători a demarat în primăvară un proces de reorganizare teritorială prin care a redus numărul regionalelor la patru şi a anunţat disponibilizarea a 1.021 de angajaţi.

În iulie ministrul transporturilor Anca Boagiu l-a demis din funcţie pe Liviu Cristian Pescăraşu, cel care conducea CFR Călători, pe fondul unor "nereguli" la procedurile de achiziţie publică. Ulterior, ministrul l-a numit în funcţia de director general pe Dorin Ioan Maer, care ocupă şi funcţia de director general adjunct tehnic al companiei CFR SA. La mijlocul lunii august CFR Călători a majorat cu 18% tarifele la transportul feroviar de călători.

Complexul Energetic Turceni este cea mai mare termocentrală din bazinul Olteniei, anul trecut companie trecând de la profitul de 5 milioane de euro din 2009 la pierderi de 16,5 milioane de euro în 2010. Pierderile de anul trecut au provenit aproape în totalitate ca urmare a creditelor contractate pentru a finanţa lucrările de reparaţii ale grupurilor energetice. În ciuda rezultatelor înregistrate anul trecut compania a avut o primă jumătate de an foarte bună. Astfel, unitatea a înregistrat o creştere a producţiei de electricitate de 44% comparativ cu perioada similară a anului trecut, cantitatea de energie fiind chiar mai mare decât cea raportată în primele şase luni din 2008, perioadă considerată record la nivelul CEN Turceni. Susţinute de preţuri mai mari pentru electricitate, afacerile companiei au ajuns în primul semestru la 670 mil. lei (159,5 mil. euro), cu peste 50% mai mult faţă de 2010. Potrivit datelor companiei, profitul operaţional brut pe primul semestru al anului a ajuns la circa 80 mil. lei.

10. SNLO
-15,1 mil. € reprezintă pierderile de anul trecut înregistrate de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, cu cei peste 8.300 de angajaţi ai săi, a raportat anul trecut pierderi de peste 15 milioane de euro la afaceri de 214 milioane de euro, fiind una dintre companiile care anul viitor ar putea avea un management privat. Deşi SNLO a fost inclusă în toate planurile de restructurare gândite pentru sistemul energetic, viitorul companiei rămâne sub semnul întrebării, în contextul în care niciuna dintre aceste intenţii nu s-a concretizat. Printre ultimele idei de reorganizare a sistemului energetic a fost înfiinţarea a doi campioni naţionali, Electra şi Hidroenergetica. Din Electra urmau să facă parte Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte din Hidroelectrica şi SNLO. Cum acest plan a eşuat, Ministerul Economiei a lansat altul prin care se încearcă să reorganizeze numai partea termo prin înfiinţarea a doua companii mari. Prima ar trebui să cuprindă complexurile energetice alături de o parte din SNLO, iar cealaltă o parte din CNH şi termocentralele Deva şi Paroşeni.