Ce ne spun datele creşterii economice de pe primul semestru

Autor: Mihaela Claudia Medrega 07.09.2011

Industria şi agricultura au susţinut creşterea PIB în al doilea trimestru, evoluţia fiind anticipată de analişti, care consideră că producţia agricolă foarte bună va contribui la atingerea ţintei de creştere economică de 1,5% în acest an, industria urmând să aibă în a doua jumătate a anului o influenţă mai mică în condiţiile încetinirii economiilor vestice.

Contribuţia industriei la crearea de valoare adăugată a scăzut deja în al doilea trimestru, deşi mai puţin decât anticipau analiştii.

Produsul Intern Brut a fost în al doilea trimestru cu 1,4% mai mare faţă de rezultatul din aprilie - iunie 2010, pe serie brută, uşor sub creşterea din primul trimestru, de 1,7%.

"Cererea internă îşi continuă revenirea foarte lentă: serviciile de piaţă au crescut în termeni reali cu 1% faţă de trimestrul II 2010 (deşi vânzările cu amănuntul rămân slabe), lucrările de construcţii s-au contractat din nou (cu 1,9% faţă de T2 2010 în termeni reali), serviciile financiare şi imobiliare au crescut cu 0,5%", a comentat Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

El se aşteaptă ca activitatea din toate aceste ramuri să accelereze faţă de semestrul al doilea 2010 datorită efectului de bază pozitiv, în condiţiile în care cererea internă a fost foarte slabă în S2 2010 ca urmare a implementării măsurilor de austeritate. Deja datele pentru iulie arată o îmbunătăţire vizibilă a activităţii faţă de iulie 2010.

În ceea ce priveşte structura pe cheltuieli, Bucşa spune că veştile sunt mai puţin bune, creşterea PIB fiind susţinută, la fel ca în T1, în principal de refacerea stocurilor, fenomen firesc la ieşirea din recesiune.

"Consumul intern a continuat să se reducă în T2 în termeni reali, în contrast cu creşterea valorii adăugate în sectorul serviciilor de piaţă, dar corelat cu reducerea puterii de cumpărare şi a veniturilor reale ale populaţiei. De asemenea, austeritatea fiscală a condus la diminuarea consumului gu­vernamental faţă de S1 2010."

Investiţiile în capital fix (incluzând amor­tizarea) au scăzut în continuare. Firmele româneşti nu cred într-o revigorare rapidă a cererii interne şi, ca urmare, nu doresc extinderea rapidă a capacităţilor de producţie, conform unui sondaj publicat de Comisia Europeană.

Surprinzătoare a fost viteza redusă de creştere a exporturilor (Ă6,3% în T2 2011 faţă de T2 2010 în termeni reali) faţă de cea a importurilor (Ă7,7%). Această dinamică nu e confirmată de datele INS privind comerţul exterior şi nici de datele BNR privind balanţa de plăţi, a afirmat Bucşa.

Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, consideră că cifrele detaliate privind PIB-ul din al doilea trimestru "nu arată bine", creşterea uşoară venind în principal de la agricultură, ceea ce arată fragilitatea economiei, dar în al treilea trimestru lucrurile se vor îmbunătăţi.

Cum a evoluat economia faţă de primul trimestru din 2011

PIB-ul a încetinit în al doilea trimestru (T2), înregistrând o creştere de doar 0,2% faţă de primul trimestru, după un avans de 0,7% înregistrat în primele trei luni ale anului (T1).

Agricultura a înregistrat un plus de 2,5% în T2 faţă de primele trei luni ale anului, pe date ajustate sezonier, în timp ce industria şi construcţiile au fost în teritoriul negativ, cu 0,4%.

Un semnal pozitiv a venit de la acti­vităţile financiare şi imobiliare, care au înregistrat o creştere de 1,2%.

"Pe partea de formare a PIB, creşterea vine în principal de la agricultură. Industria a fost pe minus, ca şi construcţiile. Serviciile au înregistrat creştere, dar uşoară, iar tendinţa poate să fie inversată. În cazul exporturilor nete, contribuţia a fost negativă, ceea ce arată că exporturile deja au fost afectate şi există în continuare riscul să fie afectate", a declarat Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

Pe partea de utilizare a PIB se observă o creştere a consumului final, cu 1,1% în T2 comparativ cu T1, în principal pe seama cheltuielilor administraţiilor publice. În cazul investiţiilor (formarea brută de capital fix), plusul a fost de doar 0,2%.

"Consumul privat şi investiţiile au înregistrat creşteri anemice, de doar 0,2%, care nu pot fi considerate de durată. Pe partea de utilizare, creşterea economică este explicată în special de cheltuielile admi­nistraţiei publice, ceea ce nu este sustenabil. În condiţii de austeritate este puţin probabil să ai suport continuu dinspre acest sector", a mai spus Chideşciuc.

Cum va fi al doilea semestru

Bucşa anticipează o creştere economică la sfârşitul anului între 1,5% şi 1,8%, mai aproape de limita superioară a intervalului.

Factorii de creştere a economiei ar urma să fie producţia agricolă foarte bună (contribuţie totală estimată la PIB în 2011 de 0,5 puncte procentuale), cu efecte în creşterea autoconsumului şi în reducerea importurilor, precum şi efectul de bază pozitiv care va determina, probabil, creşterea cererii interne şi dinamica pozitivă a serviciilor în S2 2011 faţă de S2 2010.

Contribuţia industriei la PIB se va reduce ca urmare a încetinirii activităţii economice în zona euro, însă cu toate acestea, industria va rămâne principala ramură generatoare de valoare adăugată în 2011, în opinia lui Bucşa.

AGRICULTURĂ

Agricultura a avut o contribuţie pozitivă importantă la creşterea economiei din al doilea trimestru, prefigurând anul agricol bun.

Potrivit datelor INS, componenta agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură a înregistrat o creştere de 3,4% faţă de al doilea trimestru din 2010. În primul semestru agricultura a crescut cu 2,5%, faţă de intervalul similar din 2010.

În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB. De la ponderi în PIB de peste 8% în 2005 sau 2006, agricultura a coborât spre 6% din PIB în 2009 şi 2010. Pentru a doua jumătate a anului analiştii anticipează o contribuţie favorabilă importantă a agriculturii la creşterea economică.

COMERŢ

Comerţul a înregistrat o creştere de 0,9% în al doilea trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Un ritm de creştere comparabil s-a înregistrat şi în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010.

Pe termen mediu perspectivele de creştere a comerţului sunt modeste, în condiţiile în care ritmul de creştere al veniturilor şi al creditării este de aşteptat să fie lent. Comerţul a fost până în 2008 unul dintre principalele motoare ale PIB, creşterea economică bazându-se preponderent pe consum realizat pe datorie. Însă, de când a început criza, comerţul nu a mai ajutat economia. Luna iulie din 2011 a venit însă cu veşti bune de la comerţul cu amănuntul. Deşi creşterea afacerilor din comerţ este modestă, semnalul este pozitiv, în condiţiile în care vine după scăderi de 5-8% comparativ cu 2010.

SERVICII

În sectorul serviciilor financiare şi imobiliare s-a observat o uşoară îmbunătăţire în al doilea trimestru, respectiv un plus de 0,3% comparativ cu T2 2010.

În anii premergători crizei ponderea serviciilor şi construcţiilor în PIB a urcat.

Însă aceste sectoare au fost cele mai lovite de recesiune. Serviciile financiar-imobiliare, comerţul, care au cea mai mare pondere în PIB, de 50%, şi-au redus contribuţia ca urmare a contracţiei cererii interne, iar perspectivele unei reveniri puternice sunt reduse.

Pentru a doua jumătate a anului analiştii anticipează o creştere faţă de semestrul al doilea 2010 datorită efectului de bază pozitiv.

INDUSTRIE

Industria a fost în trimestrul al doilea din 2011 ramura care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 4,9%, faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Însă ritmul a încetinit. Comparativ cu primul trimestru, industria a scăzut cu 0,4%, pe date ajustate sezonier. În ultimii 2 ani industria şi-a majorat contribuţia la creşterea economică prin intermediul exporturilor, care au reuşit să contracareze scăderea cererii interne. Cumulat pe primul semestru din 2011 s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din industrie cu 7,3%.

Industria va rămâne în acest an principala ramură generatoare de valoare adăugată, în opinia analiştilor, însă contribuţia la PIB se va diminua în condiţiile încetinirii activităţii economice din zona euro.

EXPORTURI

Evoluţia exportului net a avut un efect negativ asupra PIB în al doilea trimestru, ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (Ă7,7%) comparativ cu cea a volumului exporturilor (Ă6,3%).

Contribuţia exporturilor la creşterea economică devine incertă în a doua jumătate a anului din cauza încetinirii economiilor vestice. Exporturile au intrat în teritoriul pozitiv la sfârşitul anului 2009 şi de atunci au înregistrat o creşteri de două cifre, contribuind astfel la ameliorarea declinului economic.

În ultimele luni ritmul de creştere al exporturilor a încetinit în contextul crizei datoriilor cu care se confruntă ţările periferice din zona euro.

CONSUM POPULAŢIE

Consumul intern a continuat să se reducă în al doilea trimestru, în condiţiile scăderii puterii de cumpărare şi a veniturilor reale ale populaţiei.

Consumul final total s-a redus cu 0,7%, faţă de T2 2010, atât ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final ale gospodăriilor populaţiei, cât şi din cauza reducerii volumului cheltuielilor pentru consum final ale administraţiilor publice.

Cheltuiala pentru consumul populaţiei s-a diminuat tot cu 0,7% comparativ cu al doilea trimestru din 2010, în timp ce faţă de primele trei luni din acest an s-a înregistrat o uşoară creştere, de doar 0,2%.

CHELTUIELI PENTRU ADMINISTRAŢIILE PUBLICE

Consumul guvernamental a scăzut în prima jumătate a anului din cauza austerităţii fiscale. Conform datelor INS, reducerea cu 5,2% a cheltuielilor pentru consumul final ale administraţiilor publice a avut o influenţă importantă asupra diminuării consumului final total cu 1,7%, comparativ cu primul semestru din anul 2010.

În trimestrul al doilea consumul final a scăzut cu 0,7% faţă de intervalul similar din 2010, în timp ce comparativ cu primul trimestru din acest an s-a înregistrat o creştere de 1,1%, pe date ajustate sezonier. Această creştere nu este sustenabilă, fiind puţin probabil să se repete şi în trimestrele următoare. Cheltuielile pentru consumul guvernamental au scăzut în al doilea trimestru cu 0,3% faţă de T2 2010. Faţă de primul trimestru din 2011, consumul guvernamental a urcat cu 4,4%, pe serie ajustată sezonier.

INVESTIŢII (formarea brută de capital fix)

Investiţiile (formarea brută de capital fix) au dezamăgit în al doilea trimestru, înregistrând o scădere de 1,4% comparativ cu acelaşi interval din 2010, deşi unii analiştii anticipau o revenire. Pe parcursul primului semestru formarea brută de capital fix a înregistrat o scădere cu 1,7 puncte procentuale.

Comparativ cu primele trei luni din acest an, investiţiile au crescut uşor, cu doar 0,2%. Investiţiile făcute de stat au dat semne de revenire începând cu luna iunie după mai bine de doi ani şi jumătate de scăderi aproape neîntrerupte.

FMI a atenţionat oficialii de la Bucureşti că este nevoie de un progres mai rapid în îmbunătăţirea investiţiilor şi în absorbţia fondurilor de la UE.