ZF Mineritul la raport: Statul vrea să transforme Cenuşăreasa energeticii în Albă ca Zăpada
Planul celor doi campioni energetici naţionali a picat. Locul lor este luat de două complexuri energetice pe cărbuni. Până pe 1 octombrie 900 de oameni sunt concediaţi colectiv de la CNH. Singurele mine viabile ale CNH se alătură unor termocentrale. CNH intră în insolvenţă anul acesta. După ani de bâlbâieli privind reorganizarea sectorului energetic autorităţile spun că în câteva luni va avea loc schimbarea la faţă a mineritului.
Toate acestea s-au întâmplat chiar şi în contextul în care cea mai abundendă resursă energetică a României rămân tot cărbunii, peste 30% din energia produsă find bazată pe acest combustibil, în timp ce petrolul şi gazele vor dispărea în mai puţin de 20 de ani.
Sub presiunea FMI, autorităţile spun că finalul acestui an va aduce o adevărată revoluţie în această industrie, în contextul în care până acum reorganizarea sistemului energetic s-a făcut doar pe hârtie.
Noile promisiuni
Compania Naţională a Huilei (CNH), care numai anul trecut a ajuns la pierderi de aproape 152 de milioane de euro şi la datorii de peste un miliard de euro, este firma care va trece prin cele mai drastice schimbări. Odată cu acestea, planul înfiinţării celor doi giganţi energetici, Electra şi Hidroenergetica, un proiect născut în mandatul fostului ministru al economiei Adriean Videanu, va fi abandonat. Locul său va fi luat de două complexuri energetice. Unul va cuprinde SNLO şi Complexurile Energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, urmând să fie numit Complexul Energetic Oltenia, iar celălat va cuprinde CNH şi termocentralele Mintia şi Paroşeni, care asigură circa 6% din energia produsă în România, unităţile fiind regrupate sub denumirea de Complexul Energetic Hunedoara.
"Din păcate, înfiinţarea celor două companii energetice a fost blocată în instanţă. Înfiinţarea a două complexuri energetice poate fi o soluţie viabilă. În două săptămâni se va lua o decizie, iar până la sfârşitul anului va avea loc separarea minelor viabile de cele neviabile din CNH", a spus Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei, în cadrul unei conferinţe organizate de Focus Energetic.
Dispariţia CNH
Astfel, din cele 7 mine ale CNH, 3 vor fi închise treptat urmând să mai beneficieze de subvenţii până în 2018 (Uricani, Petrila şi Paroşeni), iar patru (Livezeni, Vulcan, Lupeni şi Livezeni) îşi vor continua activitatea.
"Am făcut o analiză. Patru mine sunt viabile, adică lucrează la un cost de producţie de circa 224 de lei pe tonă (circa 53 de euro sau 64 de lei pe gigacalorie) şi au cam acelaşi preţ de vânzare către termocentralele Mintia şi Paroşeni. Restul au un cost de producţie de 287 de lei pe tonă (68 de euro sau 82 de lei pe gigacalorie) şi sunt nerentabile. Din aceastea vor pleca până la 1 octombrie 900 de oameni, din cei 8.659 de salariaţi ai CNH din prezent », spune Constantin Jujan, directorul general al CNH. Potrivit acestuia închiderea celor trei mine se va realiza până în 2018 perioadă în care activitatea lor va continua să fie subvenţionată.
Care sunt paşii?
« Etatele de reorganizare sunt următoarele. Va avea loc informarea CSAT-ului (Consiliul Suprem de Apărare al Ţării) privind renunţarea la cele două companii energetice şi continuarea planului de restructurare prin înfiinţarea celor două complexuri energetice. Cele trei mine nerentabile vor fi preluate de ANAF care le va da în administrarea centralei de la Paroşeni. Mai departe, cele patru mine rentabile vor fi scoase la vânzare ca active şi nu vor fi integrate direct în viitorul complex energetic pentru a nu intra cu datorii. Toate aceste datorii vor rămâne la CNH care va intra în insolvenţă", a mai explicat Jujan.
Practic, toate aceste lucruri ar trebui realizate până la finalul acestui an în contextul în care în ultimii trei ani au fost schimbate două planuri de reorganizare a sistemului energetic şi o strategie energetică fără un rezultat concret până acum. Graba guvernului vine în contextul în care dacă problema CNH nu se va rezolva până la finalul acestui an, datoriile companiei vor intra în deficitul bugetar iar acesta nu va mai atinge limitele impuse de FMI.
De ce acumulează datorii cărbunii?
"Datoriile mari ale CNH s-au acumulat pentru că niciodată subvenţiile nu au acoperit costurile de producţie. Preţul la care compania livrează cărbunele este unul reglementat care nu a acoperit costurile. Preţul pe care îl plăteşte populaţia este subvenţionat lucru care duce din nou la pierderi", a explicat Sorin Găman, director general al Direcţiei Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei.
Pe partea de lignit, lucrurile stau mai bine, deşi nici Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) nu este o firmă profitabilă.
"Noi din 2007 nu am mai crescut preţul de vânzare al cărbunelui şi acesta este apropiat de costurile noastre de producţie. Ceea ce ne rămâne nouă din exploatare este un profit minim. Nu avem cum să vindem mai scump pentru că la rândul lor producătorii de energie nu pot creşte preţurile. Ceea ce ne apasă însă sunt creanţele pe care le avem de recuperat », explică Daniel Burlan, directorul general al SNLO. Burlan spune că are de recuperat de CET-uri şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) 500 de milioane de lei, iar pe de altă parte compania are datorii de 300 de milioane de lei la bugetul de stat pentru care plăteşte penalizări.
« CET-urile nu încasează bani de la populaţie, iar RAAN nu a primit întreaga subvenţie pentru apa grea produsă », explică Burlan situaţia blocajului financiar care duce la pierderile companiei. SNLO nu mai primeşte subvenţii de la stat din 2007.
Viitorul este în cărbuni
Problema este că atât CNH cât şi SNLO sunt direct afectate de politica de protecţie a populaţiei pe care România o realizează prin preţurile reglementate la energie. Pe de altă parte însă, liberalizarea completă a pieţei i-ar prinde pe mulţi dintre producătorii de energie cu investiţiile în modernizare nefăcute, ceea ce ar genera nişte preţuri reale extrem de ridicate.
« Cel mai mare duşman al nostru este indecizia, dar strategia minieră şi industria mineritului au stat şi vor sta la baza dezvoltării societăţii. Acolo unde activitatea minieră a dispărut, comunităţile nu şi-au mai găsit un viitor", a conchis Găman.
Enel (Italia), Alro, Vimetco (Rusia) şi două companii din China sunt interesate de realizarea unei investiţii de 625 de milioane de euro într-un grup de 500 de MW alături de Complexul Energetic Rovinari.
"Cinci companii au cumpărat caietul de sarcini iar pe 30 septembrie vom deschide ofertele. Din semnalele pe care le avem până acum, toate cele cinci companii sunt interesate de realizarea acestei investiţii. Noi vom participa doar cu valoarea unor active", a declarat Tiberiu Trotea, directorul general al CEN Rovinari.
El a precizat că locul pe care îl va ocupa energia termo pe viitor va fi din ce în ce mai important odată cu epuizarea resurselor de petrol şi gaze.
Uraniul românesc nu ajunge pentru 4 reactoare. Statul se uită în exterior
Problema identificării de noi resurse de uraniu devine "apăsătoare" pentru statul român în contextul în care proiectul de 4 miliarde de euro de a construi încă două reactoare nucleare la Cernavodă se va realiza. Kazahstan, ţările africane şi Iordania sunt câteva locaţii în care Compania Naţională a Uraniului se uită pentru posibile achiziţii de combustibil sau explorări de zăcăminte.
"Pentru reactoarele 1 şi 2 avem uraniu sufiecient în ţară pentru toată durata de viaţă a celor două unităţi. Pentru 3 şi 4 facem fel şi fel de demersuri pentru că problema identificării de noi resurse devine apăsătoare", a spus Nicu Popa directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU). Ţările vizate pentru eventuale achiziţii de combustibil sau explorări de zăcăminte sunt Iordania, ţările africane şi Kazahstan, stat din care ar trebui ca în perioada septembrie-octombrie să soseacă la Bucureşti o delegaţie.