Sunteţi directori generali încă din prima zi de muncă! Vedeţi aici ce spune un director de HR despre anomaliile noului Revisal

Autor: Adelina Mihai 26.09.2011

Angajatorii trebuie să introducă datele tu­turor salariaţilor în­tr-un alt registru elec­tronic până la finele lunii octombrie, când expiră termenul-limită stabilit într-o hotărâre de guvern intrată în vigoare la începutul lunii august.




Noua variantă a Registrului de Evidenţă a Salariaţilor (Revisal 5.0.6), în care vor fi trecuţi toţi cei 4,2 milioane de salariaţi până la finele lunii octombrie, nu permite firmelor să treacă decât funcţia actuală a angajaţilor, chiar dacă, de-a lungul timpului, ei au ocupat mai multe poziţii.

"După ce introduci manual datele suplimentare despre fiecare angajat în noul Revisal - valoarea salariului brut şi a sporurilor, durata angajării (determinată/nedeterminată) şi norma de lucru (număr de ore de muncă/zi) - poţi vedea numai ultima funcţie pe care acesta o are în cardul companiei, chiar dacă lucrează de mai mulţi ani şi a fost transferat şi pe la alte departamente. Însă problema este şi mai mare, pentru că, odată ce ai trecut toate datele despre angajat în noul program, acestea se modifică şi în vechiul sistem şi practic dispare istoricul angajatului în companie", spune un director de HR dintr-o companie cu 800 de angajaţi de pe piaţa locală.

Practic, este ca şi cum Adrian Marin, executivul care a fost numit la începtul acestei luni în funcţia de director general al companiei de asigurări Generali România şi care lucrează în aceeaşi companie de 15 ani, ar apărea în evidenţele angajatorului său ca fiind de 15 ani director general.

Astfel, firmele mai au cinci săptămâni la dispoziţie pentru a merge la inspectoratele de muncă să ceară o parolă prin care să aibă acces la sistemul electronic în care vor introduce date privind salariile, sporurile şi experienţa profesională a tuturor angajaţilor. Refuzul de a pune la dispoziţie inspectorului de muncă registrul în format electronic (dar şi dosarul per­sonal al angajaţilor), precum şi netrans­mi­te­rea registrului în termen de 90 de zile de la in­trarea în vigoare a hotărârii de guvern se sanc­ţionează cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 8.000 de lei (1.200 - 1.900 euro).

"Angajatorii au la dispoziţie un nou sistem electronic şi trebuie să treacă datele despre an­gajaţi în noua versiune, altfel vor fi sancţionaţi. Totul se va transmite electronic, cu excepţia parolei pe care trebuie să o obţină firma de la Inspectoratul Teritorial de Muncă pentru a avea acces la sistem", a precizat Eugen Tifin, purtător de cuvânt în cadrul Inspecţiei Muncii. Practic, cine nu face trecerea de la versiu­nea veche a Registrului electronic de evidenţă a salariaţilor (Revisal 2.4.0) la noua versiune (Revisal 5.0.6) riscă o amendă de până la 2.000 de euro.

Cu excepţia modificărilor aduse de noul Cod al muncii ( intrat în vigoare în luna mai), aceasta este cea de-a doua schimbare majoră de pe piaţa muncii. De la 1 ianuarie, toţi an­ga­ja­torii au fost nevoiţi să înlocuiască tra­diţionalele cărţi de muncă, acestea fiind înlocuite cu baze de date electronice la care angajatorii au acces pe baza unui user şi a unei parole.

Au existat două etape prin care s-a realizat dispariţia cărţilor de muncă: prima a fost cea de preluare a datelor din cărţile de muncă, iar cea de-a doua a fost de scanare a cărţilor de muncă, pentru ca acestea să poată fi returnate angajaţilor. Toate datele privind vechimea în muncă, dreptul la pensie şi traseul profesional al fiecărui angajat sunt în prezent înregistrate electronic şi la casele judeţene de pensii.

Unul dintre principalele avantaje ale registrului electronic de gestionare a angaja­ţilor îl reprezintă faptul că un angajat care va dori să-şi schimbe locul de muncă anul acesta nu va trebui să-şi mai retragă cartea de muncă de la vechiul angajator, pentru că toate date­le sale vor putea fi preluate în format elec­tronic de către noua companie angajatoare.

Se va afla în sfârşit câţi angajaţi lucrează în România

Un alt beneficiu adus de noul registru electronic îl reprezintă faptul că va oferi o statistică reală a numărului de salariaţi români, având în vedere că până acum Inspecţia Muncii număra numai contractele de muncă, iar un angajat putea avea două sau mai multe contracte de muncă. Printre elementele pe care trebuie să le mai cuprindă registrul electronic se află şi codul numeric personal al angajaţilor (CNP), tipul contractelor cu care lucrează, precum şi data angajării sau a încetării contractului de muncă. Practic, Inspecţia Muncii va putea cuantifica numărul real de salariaţi dacă face o sortare în baza de date în funcţie de CNP, iar acestea vor fi, probabil, datele cele mai apropiate de realitate.

Până în prezent, patru instituţii aflate în subordinea Guvernului- In­stitutul Naţional de Statistică, Ministerul Finanţelor, Inspecţia Muncii şi Registrul Comerţului- centralizau date legate de numărul de angajaţi, atât din sectorul public, cât şi din mediul privat, însă fiecare dintre acestea raporta cifre diferite. Cea mai frecvent folosită statistică este cea a INS, care raportează un efectiv de 4,2 milioane de salariaţi care lucrează în România, pe baza unei anchete realizate în 25.000 de gospodării.

Schimbări aduse de Revisal 5.0.6