Tranzacţia anului? Gazprom intră în România prin achiziţia a 130 de benzinării OMV Petrom. Chiar Traian Băsescu a spus că în spatele OMV ar fi şi ruşii

Autor: Roxana Petrescu 29.09.2011

Petrom, cea mai mare companie locală, este în negocieri cu sârbii de la NIS, controlaţi de Gazprom, pentru vânzarea a 130 de unităţi.



Petrom, controlată de austriecii de la OMV, analizează varianta vânzării a circa 130 de benzinării, aproape un sfert din întreaga sa reţea de distribuţie a carburanţilor.

Potrivit unor surse din piaţă, producătorul de petrol şi gaze local este chiar într-un proces de due diligence cu sârbii de NIS, grup petrolier controlat de ruşii de la Gazprom, dar nu se ştie dacă acest proces va rezulta şi într-o tranzacţie. Reprezentanţii Petrom nu au comentat pe marginea acestei informaţii până la închiderea ediţiei.

În mod normal, investiţia într-o benzinărie se ridică la aproximativ 1 milion de euro, ceea ce înseamnă că valoarea acestei tranzacţii, în cazul în care ea ar fi finalizată, ar putea ajunge la circa 100 de milioane de euro.

Noul şef al OMV: Benzinăriile şi rafinăria nu sunt de vânzare, deşi grupul va renunţa la active de un miliard de euro

De ce a eşuat oferta de la Petrom?

Informaţia vine în contextul în care, săptămâna trecută, noul şef al OMV, Gerhard Roiss, cel care l-a înlocuit după un mandat de aproape un deceniu pe omul care a cumpărat Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer, a anunţat că până în 2014 austriecii vor renunţa la active de un miliard de euro din segmentul de rafinare şi marketing la nivel de grup.

Dacă în ceea ce priveşte segmentul de rafinare Roiss a declarat că investiţiile în Petrobrazi, singura rafinărie care mai funcţionează în portofoliul Petrom după închiderea Arpechim, vor continua, pe partea de marketing şeful OMV a precizat doar că vrea ca Petrom să-şi păstreze poziţia de lider de piaţă.

În prezent, prin cele aproximativ 550 de benzinării Petrom controlează o cotă de piaţă de circa 40%, următorii clasaţi fiind Rompetrol şi Lukoil.

Totodată, Roiss a evitat să răspundă când a fost întrebat care sunt pieţele, din cele 13 în care OMV este activ, la care grupul intenţionează să renunţe până în 2014.

În România, în ultima perioadă două companii petroliere şi-au anunţat intenţia fermă de extindere: azerii de la SOCAR şi sârbii de la NIS, companie care este controlată de ruşii de la Gazprom.

"Petrom se află în proces de due diligence (proces de evaluare anterior unei tranzacţii - n.red.) cu NIS pentru 139 de benzinării. Totodată, NIS este în faza de studii de prefezabilitate pentru realizarea unui parc de rezervoare în zona Timişoarei în contextul în care există o serie de conducte care leagă acest oraş de Pancevo", susţin surse din piaţă.

"Există informaţii potrivit cărora Petrom ar fi în discuţii cu NIS pentru vânzarea a peste 100 de benzinării", au precizat alte surse din piaţă.

Surse din afara companiei care au legătură cu industria petrolului au apreciat că posibila cedare de active ar putea avea loc în contextul în care Petrom urmăreşte o eficientizare a businessului cu benzinării.

Posibilitatea ca Petrom să renunţe la o parte din benzinăriile sale, fără a-şi pune în pericol poziţie de lider vine şi în contextul în care strategia OMV prevede clar că principala prioritate a grupului va deveni explorarea şi producţia de hidrocarburi.

Petrom este deocam dată perla din portofoliul OMV, asigurând circa 70% din tot petrolul şi gaze le pe care austriecii le produc la nivel de grup.

Planul OMV este ca ponderea segmentului de rafinare şi marketing să scadă de la 53%, cât este acum, la nu mai 25% în următorii zece ani.

Partea de explorare şi producţie ar urma să crească de la 35% la 55% până în 2021.

Logica din spatele acestei strategii este simplă: pe rafinare şi marketing se pierd bani, iar pe explorare şi energie electrică se fac bani.

Pe de altă parte, NIS, business cu petrol de peste 1,5 mld. euro, a anunţat recent că vrea să se extindă în România, Bulgaria, Ungaria şi Bosnia.

Mai mult, sârbii controlaţi de gigantul rusesc Gazprom au început să caute manageri pentru biroul din România lucrând cu mai multe firme de recrutare, directorul general fiind deja numit.

Totodată, sediul ales de NIS pentru derularea operaţiunilor este şi el unul strategic. NIS s-a implantat în coasta MOL, sârbii găsindu-şi un birou localizat în aceeaşi clădire unde se află sediul local al grupului ungar, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa petrolieră românească cu un business de peste 630 mil. euro.

Ruşii de la Gazprom, prin intermediul diviziei Gazprom Neft, au preluat în 2009 pachetul majoritar de acţiuni al NIS contra unei sume de 400 mil. euro, iar în luna martie a acestui an şi-au crescut participaţia până la 56,15% plătind o sumă de 40,3 mil. euro, potrivit Mediafax.

NIS este singura companie din Serbia care se ocupă cu explorarea şi producţia de petrol şi gaze naturale, precum şi a energiei geotermale.

Firma deţine două rafinării localizate în Pancevo şi Novi Sad, capacitatea cumulată a celor două unităţi de prelucrare a ţiţeiului fiind de 7,3 milioane de tone anual.

În Serbia compania controlează o reţea de benzinării formată din 480 de staţii de alimentare prin care deţine 34% din piaţa carburanţilor, potrivit datelor companiei.

Pătrunderea NIS pe piaţa locală vine pe fondul stabilirii la nivel de grup a unor obiective destul de ambiţioase privind dezvoltarea pe următorii 10 ani în piaţa sud-est-europeană. Una dintre aceste ţinte este ca până în 2020 sârbii să-şi dubleze vânzările în volume de produse rafinate, extinderea regională fiind unealta pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

Ca dovadă a intenţiilor de extindere ale sârbilor pe plan local stau şi unele declaraţii recente făcute de reprezentanţi ai Rompetrol, potrivit cărora NIS le-a pus pe masă o ofertă pentru preluarea întregului lanţ de benzinării, oferta fiind declinată de managementul Rompetrol.

Dincolo de posibila vânzare a acestor benzinării, Petrom a închis la începutul acestui an rafinăria Arpechim spunând că nu a găsit niciun cumpărător credibil pentru această unitate. Petrom a decis astfel că este mai profitabil să importe produse rafinate decât să aducă ţiţei şi să-l prelucreze într-o rafinărie care funcţiona din 1964 şi care avea o capacitate de 3,5 milioane de tone.

Posibila apropiere a grupului petrolier austriac de ruşii care controlează practic NIS ar veni în contextul în care suspiciunile privind influenţa rusă au planat de multă vreme în jurul acţionariatului OMV.

Acestea au culminat în 2009 cu acuzaţia lansată de grupul petrolier ungar MOL care a spus la acel moment că OMV nu este decât o acoperire pentru interesele ruseşti.

Declaraţia MOL a venit în contextul în care OMV vânduse un pachet de peste 20% din acţiunile grupului petrolier ungar către ruşii de la Surgutneftegaz, obţinând un preţ dublu faţă de cotaţia din acea zi de la bursă a titlurilor MOL.

Temerile legate de faptul că în spatele OMV şi deci Petrom, cea mai mare companie din România, s-ar afla companii ruseşti au fost exprimate la cel mai înalt nivel, chiar preşedintele Traian Băsescu precizând la sfârşitul anului 2006 că "avem riscul de a nu şti de fapt cine este acţionarul majoritar al OMVPetrom".

UPDATE, joi,29 septembrie, ora 13:00: Petrom, cea mai mare companie din România, spune că "dezminte informaţiile referitoare la o posibilă tranzacţie pentru vânzarea a 139 de benzinării către compania petrolieră NIS", dar mai precizează că firma evaluează în mod constant performanţa benzinăriilor din reţeaua proprie în vederea optimizării acesteia.

Potrivit unor surse din piaţă, Petrom analizează varianta vânzării a circa 130 de benzinării, compania fiind implicată chiar într-un proces de due dilingence cu sârbii de la NIS, grup petrolier controlat de ruşii de la Gazprom. ZF a precizat a materialul publicat azi că la acest moment nu se ştie dacă acest proces va rezulta şi într-o tranzacţie.