Isărescu îi face fericiţi pe bancherii care se descurcă mai greu cu lichidităţile: pot obţine cash la schimb cu obligaţiuni în euro ale României emise la extern

Autor: Voican Razvan 03.10.2011
De astăzi, băncile pot face rost de lichidităţi de la BNR cedând la schimb portofolii de obligaţiuni în euro emise de Finanţe pe piaţa externă.


Chiar dacă banca centrală va livra lei în schimbul acestor active denominate în euro, leii respectivi vor putea fi folosiţi de banca implicată într-o astfel de operaţiune şi pentru a obţine euro de pe piaţa de swap valutar.

Este o nouă măsură prin care banca centrală extinde gama de instrumente care le permit băncilor să aibă acces la cash în eventualitatea în care pe piaţă apar sincope de lichiditate sau atunci când o bancă pierde accesul la piaţa interbancară din diferite motive care îi afectează profilul de risc.

De la începutul crizei, operaţiunile de tip repo prin care BNR furnizează finanţare în schimbul unui colateral au crescut în importanţă pentru reglarea lichidităţii de pe piaţă, iar gama de active acceptate drept garanţii a ajuns să includă şi titlurile de stat emise în euro pe piaţa locală.

De-acum intră şi titlurile în euro emise pe piaţa externă, alături de obligaţiunile în lei emise de instituţii financiare şi internaţionale - portofoliul existent al acestora din urmă nefiind substanţial.

BNR va evalua aceste noi active prin deducerea unei marje de 8% din valoarea de piaţă.

Claudiu Cercel, şeful pieţelor financiare la BRD-SocGen, spune că toate părţile implicate într-un fel sau altul - băncile comerciale, BNR, Ministerul Finanţelor, piaţa secundară a titlurilor de stat - vor avea de câştigat în urma acestei decizii care va duce în final la creşterea lichidităţii per ansamblul sistemului.

"Acceptarea acestei categorii de active va oferi băncilor mai multă flexibilitate în gestionarea lichidităţii, cu atât mai mult cu cât aceasta a devenit o resursă rară, dar şi BNR va avea la rândul său mai multă flexibilitate în gestionarea lichidităţii în sistem, având la dispoziţie un instrument în plus."

Cât priveşte beneficiile pentru Ministerul Finanţelor, Cercel spune că odată ce aceste titluri vor putea fi lichidizate la BNR, vor deveni mai interesante şi vor antrena o creştere a tranzacţiilor pe piaţa secundară. În acelaşi timp, băncile vor fi încurajate să-şi crească portofoliile.

La emisiunea externă din iunie de 1,5 mld. euro, băncile locale şi clienţii lor au cumpărat o felie consistentă de 20% din titluri.

"Inclusiv deţinătorii străini ar putea avea de câştigat chiar dacă nu vor avea acces direct la BNR, ci prin intermediul unor formule stabilite cu bănci locale."

Nu în ultimul rând, decizia BNR poate contribui la succesul emisiunilor primare de obligaţiuni în euro realizate de Ministerul Finanţelor pe piaţa externă, acceptarea acestora ca garanţie eligibilă putând stimula procesul de subscriere.

Anul acesta BNR a intervenit de 13 ori pe piaţa monetară prin operaţiuni repo deschise tuturor băncilor, dintre care de patru ori numai în august. În 2009, au fost 23 de operaţiuni, fără a le include pe cele de repo bilateral.

Cu ce ar mai putea garanta băncile pentru a face rost de cash de la BNR

Pentru a se proteja şi mai bine de situaţii extreme, băncile lucrează în prezent la un proiect de reglementare a aşa-numitelor covered bonds - obligaţiuni care au în spate credite ipotecare de calitate ridicată sau credite acordate sectorului public.

Circa 24 de ţări europene au reglementat de mai mulţi ani acest instrument de finanţare folosit de bănci cu succes chiar şi după prăbuşirea Lehman Brothers. Banca Centrală Europeană le-a acceptat la cumpărare din 2009 şi până în 2010 în cadrul unui program special, în anumite condiţii.

Aceste instrumente sunt considerate mai sigure pentru cumpărător pentru că garantează recursul atât asupra emitentului, cât şi a colateralului pe care îl au în spate. În momentul de faţă, băncile din România pot emite obligaţiuni ipotecare - valori mobiliare care se bazează pe un portofoliu de credite ipotecare asupra căruia investitorii dobândesc garanţie de prim rang şi drept de preferinţă în raport cu orice alt creditor al emitentului - în baza legii obligaţiunilor ipotecare intrată în vigoare în 2006.

Totuşi, cadrul de reglementare al acestor instrumente urmează să fie extins şi detaliat conform modelelor europene.

Rămâne ca BNR să stabilească eventual şi alte active pe baza cărora băncile să poată emite obligaţiuni, pe lângă obligaţiunile ipotecare deja reglementate, dar care până acum nu au fost folosite deloc pe piaţa locală. De asemenea, nu a fost înfiinţată nicio bancă ipotecară. Conform discuţiilor care au loc în prezent, ar urma să fie acceptate şi creanţe asupra sectorului public. De asemenea, ar putea fi eliminată obligaţia actuală ca în spatele fiecărei obligaţiuni ipotecare să fie un pachet distinct de active. Nu în ultimul rând, ar urma să fie acceptate numai ipoteci care acoperă până la 60% din valoarea unei proprietăţi.

În acelaşi timp, numeroase bănci au în portofolii obligaţiuni municipale. Claudiu Cercel, vicepreşedinte executiv pentru pieţe­le financiare la BRD, crede că titlurile emise de oraşe mari, cu rating apropiat calificativului de ţară, ar putea fi luate în considerare de către banca centrală drept colateral la operaţiuni de piaţă monetară. "Astfel ar fi încurajată şi piaţa secundară a acestor titluri." Bucureştiul, de exemplu, are de la Fitch rating pentru datoria pe termen lung în valută BBB-, la fel ca ratingul României corespunzător etajului inferior al categoriei investment grade.