Opinie Eduard Dinu: De ce a plecat Nokia din România

Ziarul Financiar 04.10.2011

Ştirea închiderii facilităţii de producţie de la Jucu de către Nokia şi a transferării producţiei în Asia a fost interpretată în dulcele stil balcanic de către o bună parte a presei din România. În realitate decizia respectivă nu reprezintă altceva decât o măsură de restructurare a activităţii companiei finlandeze generată de o eroare strategică majoră comisă în lupta concurenţială de pe piaţa telefoniei mobile. Eroare care s-a concretizat în pierderea constantă de cotă de piaţă atât la nivelul global al pieţei, cât mai ales pe segmentul care a înregistrat o dinamică explozivă în ultimul an, respectiv pe segmentul smartphone-urilor. Ponderea acestui segment în totalul pieţei de telefonie celulară a ajuns astfel la peste 29% la finele trimestrului doi al anului 2011 comparativ cu numai 19,6% cu un an înainte. Ritmul anual de creştere al segmentului smartphone a fost de cca. 60% în aceeaşi perioadă, mult superior creşterii înregistrate de piaţă în ansamblul său.

Compania finlandeză nu a pariat pe segmentul de vârf al pieţei, ceea ce era oarecum firesc într-o etapă în care recenta criză financiară sugera pe mai toate pieţele o concurenţă bazată pe preţ. Succesul remarcabil al Daciei Logan confirmă această ipoteză. Numai că nu toate pieţele se comportă raţional, iar evoluţia pieţei de telefoane mobile este cel mai bun exemplu. Nu e mai puţin adevărat că impactul Apple asupra acestei pieţe a fost decisiv. Creativitatea produselor lansate de compania lui Steve Jobs i-a asigurat succesul strategic şi financiar pe o bază solidă - rata de fidelitate a clienţilor Apple este printre cele mai mari din lume, în timp ce capitalizarea bursieră o plasează pe primul loc în S.U.A. (vezi tabelul 3)

În acelaşi interval de timp dinamica indicatorilor Nokia a înregistrat o deteriorare constantă, cursul acţiunilor prăbuşindu-se. (tabelul 4) Vânzările s-au diminuat aproape constant, iar Nokia a înregistrat la finele trimestrului al doilea al anului în curs un rezultat negativ, fapt nemaiîntâlnit de mulţi ani.

Decizia de re-localizare a producţiei de la Bochum la Jucu în anul 2008 viza obţinerea unor economii de cost importante, factor-cheie de succes pe segmentul telefoanelor entry-level, mai ales la nivelul cheltuielilor cu manopera. Numai că, aşa cum spuneam, Nokia nu a intuit corect dinamica pieţei şi mai ales influenţa uriaşă generată de lansarea iPhone asupra segmentului de vârf reprezentat de telefoanele smartphone. Unul din trei telefoane vândute pe glob acum face parte din această categorie.

Concurenţa face victime în toate sectoarele de activitate şi nu ţine cont de rezonanţa numelui sau de discursuri patriotarde. La ora la care scriu aceste rânduri un alt lider celebru este pe cale să îşi dea obştescul sfârşit. Este vorba de Kodak. Un business, ca şi o investiţie de altfel, are un ciclu de viaţă care poate fi mai lung sau mai scurt, în funcţie de caracteristicile concurenţiale ale pieţei pe care activează. Din această perspectivă, un salariat sau un guvern nu pot influenţa o decizie strategico-economică a unei companii multinaţionale.

Eduard Dinu este profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucureşti