Clinicile private şi-au dublat numărul de medici în cinci ani. Câţi doctori renunţă la sistemul de stat?

Patru din zece medici care oferă servicii în 11 reţele de clinici lucrează numai în sistemul privat, relevă o analiză a ZF pe baza datelor furnizate de companii.

Ziarul Financiar a încercat să facă o primă statistică a numărului de medici care au părăsit sistemul de stat trimiţând solicitări principalilor jucători din piaţa serviciilor medicale private. Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii nu ştie câţi medici lucrează exclusiv la privat.

Datele existente, cele ale Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Statistică, nu oferă informaţii concrete despre acest subiect, statistica arătând numai medicii care au carte de muncă la privat fără să se precizeze dacă aceştia au şi contracte de prestări servicii în domeniul public.

Astfel, potrivit datelor celor două instituţii, care concid, numărul medicilor care au carte de muncă în sistemul privat a atins 11.028, în condiţiile în care în 2005 se situa la mai puţin de jumătate.

Datele solicitate de ZF arată însă că aproape 2.100 de medici din reţele precum MedLife, Regina Maria, Gral, Medicover, Med sana, Romar, Arcadia, Anima, Delta Hos pital, Euromaterna au decis să părăsească sis te mul de stat şi să caute salarii mai mari la privat.

În total, în cele zece companii lucrează aproape 5.000 de medici, atât full time, cât şi colaboratori.

Se îngroaşă numărul celor care lucrează la mai multe clinici

"Sunt momente când echipamentele de la stat nu funcţionează (…), iar venitul pe oră este la mai puţin de jumătate la stat. Prefer să merg două ore la privat…", spune Gheorghe Iana, profesor universitar, care conduce clinica de radiologie şi imagistică din cadrul Spitalului Universitar Bucureşti şi care colaborează şi cu centrul medical Elim din Bucureşti.

Iana a fost în trecut şi managerul Spitalul Universitar în intervalul 2006-2009. Spitalul Universitar este unul dintre cele mai mari spitale din România care a fost încadrat de către Ministerul Sănătăţii la nivelul I de competenţă, cel mai înalt grad din România însă cu plan de conformare (ceea ce înseamnă că trebuie să îndeplinească unele cerinţe ca să-şi păsteze încadrarea).

Întrebat dacă se gândeşte să renunţe la munca la stat, Iana a răspuns că da şi că privatul este "o alternativă" dacă la stat nu se mai investeşte nimic.

"Piaţa nu este puternic dezvoltată, dar probabil că în urmă cu doi ani aceeaşi medie ar fi fost mult mai mică, sub 10%", a spus Fady Chreih, directorul executiv al reţelei Regina Maria, companie de servicii medicale private care are 1.000 de medici. Dintre aceştia, 60% sunt medici colaboratori care "de regulă lucrează şi la unităţile de stat", potrivit propriilor date.

Studiul ZF a arătat că singura unitate în care medicii lucrează numai la privat este maternitatea Euromaterna din Constanţa.

Unitatea estimează pentru acest an o cifră de afaceri de patru milioane de euro, în creştere cu 14,2% faţă de anul trecut, datorită creşterii cererii pentru servicii medicale private, potrivit unor date citate de Me diafax.

Unitatea a încheiat anul 2010 cu o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro.

Salariile mici din sistemul public, aglomerarea cadrelor deja existente pe de o parte, dar şi posibilităţile apărute odată cu extinderea clinicilor private îi determină pe medici să-şi încerce sanşele în privat.

Cu toate acestea, în sistemul privat puţini sunt medicii loiali unui singur operator, cei mai mulţi încercând să-şi rotunjească veniturile lucrând în mai multe clinici.

"În ultimii ani a apărut o nouă categorie de medici colaboratori care nu au o poziţie într-un spital public, însă ei au mai multe contracte part-time cu diverse clinici private astfel maximizând veniturile. Această categorie este formată predominant din ecografişti, radiologi, biologi, medici de laborator", a spus Cristian Sas, chief operating officer al clinicilor Anima, operator nou intrat pe piaţă în 2010.

Medicii tineri nu au de ales: merg doar la stat

Potrivit unor date anterioare ale ZF, salariul mediu al unui medic care lucrează la privat este de 3.000 de lei (714 euro) la scară naţională, în timp ce în Bucureşti acesta se duce înspre 4.000 de lei (952 de euro).

La vârful piramidei sunt "medicii - vedetă" care pot ajunge şi la 3.000 -3.500 de euro.

Spre comparaţie, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, printre cele mai bine cotate din ţară din punctul de vedere al medicilor, salariile rezidenţilor încep de la 900 de lei (214 euro), în timp ce medicii primari sunt plătiţi de la 1.200 de lei (285 de euro) în sus.

Cu toate acestea, cei mai mulţi medici din spitalele de stat româneşti care decid să plece o fac în afara ţării, mai bine de 4.000 de cadre medicale făcând acest pas în ultimii ani, potrivit ultimelor informaţii disponibile.

Pentru medicii tineri însă pentru a se angaja în sistemul privat este nevoie de experienţă astfel că trebuie să ajungă întâi la stat.

"Voi lucra la stat deoarece nu prea ai şanse să te angajezi în sistemul privat dacă nu ai experienţă şi, eventual, să poţi aduce la rândul tău pacienţi. La început voi avea salariul minim pe economie, circa 700 de lei. Consider că normal ar fi ca acesta să fie mai mare decât cel al unei florărese, spre exemplu, care poate câştiga în Bucureşti 1.200 de lei", spune Andreea, o proaspătă absolventă a Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti.

Puşi să aleagă între stat şi privat

Anul trecut, fostul ministru al sănătăţii Cseke Attila a adus pentru prima dată în discuţie situaţia medicilor care lucrează şi la stat şi la privat şi a propus departajarea acestora, adică medicul să fie pus în situaţia de a alege fie sistemul public, fie cel privat.

Fostul ministru cita atunci conjuncturile în care pacienţii sunt aduşi în clinicile private de medicii la care merg în sistemul de stat.

"Pacientul se duce la spitalul public, dimineaţă, i se fac analizele şi este rechemat la clinica privată de către acelaşi medic, după- masă, unde mai este de multe ori şi taxat. Deci, practic, pacientul care plăteşte şi contribuţie de sănătate plăteşte şi după-masă o taxă pentru un serviciu efectuat de spitalul public, pe banii spitalului public, de către acelaşi medic care lucrează şi în public şi în privat", a spus Cseke anul trecut.