Creşterea "chinezească" a Turciei dă speranţe combinatului ArcelorMittal Galaţi. Cât va conta Istanbulul pentru "markerul crizei"?

Cel mai mare combinat din ţară, ArcelorMittal Galaţi (fostul Sidex), la care lucrează 8.400 de oameni, ar urma să-şi majoreze anul viitor capacitatea de producţie cu un milion de tone de oţel brut, respectiv un avans de 50% faţă de anii 2010 şi 2011, ca urmare a deschiderii celui mai mare furnal în urma unor investiţii care s-au cifrat la 80 mil. euro. Reprezentanţii ArcelorMittal spun că aceasta este de departe cea mai mare investiţie realizată de grup la combinatul din Galaţi de la privatizarea lui în urmă cu un deceniu.

ArcelorMittal Galaţi dispune de cinci furnale, trei de capacitate mică (sub un milion de tone) şi furnalele 4 şi 5, de unu şi respectiv două milioane de tone. Din aceste cinci furnale, numai trei erau funcţionale înainte de criză (nr. 1, 4 şi 5), acestea necesitând reparaţii periodice care nu se pot efectua decât când sunt oprite.

ArcelorMittal a luat de curând decizia să închidă un furnal neeficient (numărul 4) din cadrul combinatului, cu o capacitate de un milion de tone pe an, şi vrea ca luna aceasta să pună în funcţiune furnalul numărul 5 nou modernizat, cu o capacitate de 2 milioane de tone de oţel pe an, a cărui închidere a coincis cu declanşarea crizei la nivel global. Per total, capacitatea de producţie a combinatului va creşte cu un milion de tone, la 3 mil. tone de oţel brut pe an, după doi ani în care combinatul a funcţionat la jumătate din capacitatea de dinainte de criză.

Sidex se sprijină pe creşterea "chinezească" a Turciei

Thierry le Gall, cel care a decis săptămâna trecută să plece de la Galaţi (urmând să fie înlocuit de un alt francez, Eric Remisz), a spus la ultima sa conferinţă că se bazează în primul rând pe cererea ridicată la export, spre care se în dreaptă 70% din producţie, în special din Turcia, care este principala piaţă de desfacere a ArcelorMittal Galaţi şi care în ultimii doi ani a avut parte de o creştere economică "chinezează". Economia turcă a înregistrat în ultimele şapte trimestre consecutiv o creştere economică de peste 5%, iar în trimestrul al doilea din acest an creşterea economică în termeni anuali s-a situat la nivelul de 8,8%, cea mai mare la nivel european şi a şaptea la nivel mondial.

În timp ce tot mai multe state de pe mapamond s-au aflat în ultima perioadă sub presiunea agenţiilor de rating care au redus perspectivele şi ratingurile aces tora, Turcia a primit în urmă cu câte va săptămâni o notă bună de la agenţia de rating S&P.

Totodată, odată cu modernizarea noului furnal, conducerea Arcelor speră că va putea pătrunde mai puternic şi pe pieţele vest-europene care necesită o calitate mai bună a produselor.

Dacă la o capacitate de 2 mil. de tone de oţel brut combinatul de la Galaţi are o cifră de afaceri în jurul a un miliard de euro, la trei milioane de tone, noua capacitate prognozată pentru anul viitor, afacerile combinatului ar putea ajunge la 1,5 mld. euro. Înainte de criză, ArcelorMittal Galaţi producea circa 4 milioane de tone de oţel şi avea o cifră de afaceri de aproape 2 mld. euro.

Piaţa de oţel dă semne de răcire

În ciuda perspectivelor foarte favorabile de pe piaţa din Turcia, la nivelul celorlalte state europene lucrurile nu stau chiar atât de bine.

Ultimul raport pe luna septembrie indică faptul că activitatea industriei prelucrătoare din Europa s-a contractat la niveluri nemaiîntâlnite din perioada crizei financiare mondiale, din cauza scăderii cererii la export, potrivit sondajelor PMI, care subliniază posibilitatea intrării economiei europene în recesiune. Indicatorul s-a menţinut în septembrie pentru cea de-a doua lună consecutiv sub pragul care separă creşterea economică de contracţie.

The Guardian a publicat recent un articol în care sugerează că perspectivele pieţei de oţel la nivel european s-au schimbat substanţial din primăvară şi că marii producători ar trebui să reducă producţia pentru a compensa scăderea preţurilor pe fondul cererii scăzute care le-au afectat vânzările.

Potrivit unui raport recent emis de analiştii JP Morgan, piaţa de oţel la nivel european a dat în ultima perioadă semne de încetinire şi nu este exclus ca cererea de oţel şi preţurile la principalele produse să înregistreze un de clin în 2012 dacă se confirmă scenariul de recesiune.

După ce a atins un maxim de circa 690 de dolari/tonă la sfârşitul lunii august, preţul ţaglei de oţel cotată pe bursa din Londra a înregistrat în ultima lună o corecţie puternică, de 20%, în prezent preţul acesteia coborând la 550 de dolari/tonă.

Scăderea preţurilor din ultima lună ar putea semnala că cererea pe piaţa oţelului din Europa este în declin, potrivit specialiştilor din piaţă. Între timp, statisticile de la Organizaţia Mondială a Oţelului pe luna august indică la nivel european un avans de 4,3% comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, care vine însă după o creştere de 8,8% consemnată în iulie.

"Consumul de produse finite din oţel a crescut în primul semestru în România cu 10% comparativ cu primele şase luni din 2010. Până acum, în general, şi producţia şi distribuţia au crescut. În partea a doua a anului cred că lucrurile se mai liniştesc şi datele cred că vor indica o creştere undeva la nivelul de 4-5%. Este o stare de apatie şi la noi şi în statele vecine pentru că nu există niciun fel de stimulente pentru creşterea producţiei. În 2012 văd o stagnare a consumului sau chiar un uşor declin pentru că cererea nu dă semne de creştere şi condiţiile de finanţare sunt descurajatoare şi se lucrează mai mult pe credit comercial", spune Petru Todoran, director executiv al Asociaţiei Române a Distribuitorilor de Metale.

Miliardarul Lakshmi Mittal a declarat în urmă cu circa o săptămână că ArcelorMittal va pune în practică un plan de optimizare a activelor orientat cu precădere în Europa, care va rezulta într-o închidere temporară a furnalelor care înregistrează costuri de operare ridicate în favoarea creşterii producţiei la cele care funcţionează cu costuri reduse.

"Sidex are două furnale de capacitate mai mare, respectiv numărul 4 şi 5. Acest furnal numărul 5 care va fi pus în funcţiune, pentru că este nou modernizat, poate produce o cantitate mai mare de fontă având o productivitate mai ridicată decât furnalul 4 închis recent", explică Petru Ianc, fost director în Ministerul Economiei specializat în siderurgie.