Soluţia Guvernului pentru concedierile de la Nokia: Câte 4.000 de euro de la UE pentru consilierea în carieră a fiecărui angajat
Comisia Europeană ar putea cheltui câte 4.000 de euro pentru fiecare angajat concediat al Nokia România, în cadrul unui proiect prin care Ministerul Muncii vrea să obţină finanţare din Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) pentru angajaţii afectaţi de plecarea Nokia. Modelul este preluat de la măsurile aplicate de finlandezi în Germania, după ce au închis fabrica de la Bochum.
Aceasta este singura soluţie găsită de Guvern pentru reintegrarea pe piaţa muncii a celor 2.600 de angajaţi care îşi vor pierde locul de muncă de la începutul anului viitor. Este greu de estimat însă ce impact va avea replicarea proiectului nemţilor în România, având în vedere că, după 2 ani de implementare în Germania, puţin peste jumătate (56%) din cei 1.337 de angajaţi de la Bochum au reuşit să-şi găsească un nou loc de muncă.
"Accesarea Fondului European de Ajustare la Globalizare este soluţia. Prin acest fond al Uniunii Europene pot fi finanţate măsuri active pentru lucrătorii disponibilizaţi, iar aceştia să revină pe piaţa muncii. În atenţia Ministerului Muncii sunt atât angajaţii Nokia, cât şi cei ai furnizorilor companiei Nokia (servicii de transport, catering etc.)", a spus Sulfina Barbu, noul ministru al muncii, după ce s-a întâlnit la finele săptămânii trecute, la Jucu, cu reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor, precum şi cu angajaţi din echipa de management a Nokia. Rezultatul discuţiilor? Guvernul va depune un proiect la Comisia Europeană pentru a accesa fonduri europene în valoare totală de peste un milion de euro, pentru a crea o miniagenţie pentru ocuparea forţei de muncă destinată celor 2.600 de angajaţi afectaţi de închiderea fabricii Nokia de la Jucu.
Ce se întâmplă după concedierile făcute de Nokia: "De la job la smart job"
Proiectul, care ar urma să se desfăşoare pentru o perioadă de doi ani începând cu 31 decembrie 2011 (data oficială a desfacerii contractelor de muncă ale angajaţilor), va fi condus de către Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Cluj.
"Proiectul, intitulat «Centrul de tranziţie: de la job la smart job», este în faza de lucru şi urmează să fie depus la Comisie pentru o primă lectură. Centrul va derula activităţile unei agenţii de ocupare mai mici, adică va introduce în evidenţele AJOFM angajaţii care şi-au pierdut locul de muncă pentru ca aceştia să primească indemnizaţie de şomaj, iar o serie de experţi vor identifica locurile de muncă vacante din fiecare regiune din care provin angajaţii şi aceştia vor primi consiliere pentru tranziţia în carieră", a spus Daniel Don.
Cel mai probabil, printre angajaţii centrului de tranziţie (care va avea un efectiv de circa 65 de persoane) se vor afla şi angajaţii din departamentul de resurse umane al Nokia România. În funcţie de calificările pe care le au angajaţii, centrul va facilita şi introducerea unor programe de mentorat în companiile care au nevoie de salariaţi, dar care nu au bani să plătească salariile noilor angajaţi, în aşa fel încât angajaţii cuprinşi în programul de mentorat să fie plătiţi din fonduri europene.
"Noi am mai vrut să aplicăm pentru aceste fonduri atunci când s-au făcut concedierile la Bechtel, însă o mare parte din angajaţii concediaţi au reuşit să se angajeze şi am coborât sub limita de 500 de persoane disponibilizate, necesară pentru accesarea acestor fonduri", a mai spus Daniel Don. El spune că reintegrarea pe piaţa muncii a muncitorilor din cadrul Nokia se va face destul de uşor, având în vedere că aceste persoane au calificări "uşor modificabile". De asemenea, Don a explicat că AJOFM Cluj are deja în implementare un proiect finanţat din fonduri europene, un call-center pentru consilierea în carieră a şomerilor, prin intermediul căruia în fiecare zi se angajează câte un şomer din regiunea Clujului.
"Proiectul nemţilor a fost făcut de un român, cu care suntem în contact pentru ca acesta să ne spună ce nu a mers bine la ei, pentru că rata de ocupare a angajaţilor disponibilizaţi de Nokia a fost de 56%, după doi ani. Ca să faci un astfel de proiect îţi trebuie bani, iar noi am găsit o posibilă sursă de finanţare înainte ca disponibilizările să fie făcute. Cred că va fi un succes", a mai spus Don.
Au plecat ca să producă mai ieftin în Asia
Finlandezii de la Nokia, care au anunţat închiderea fabricii de la Jucu după patru ani de când au produs primul telefon în România, au avut o cifră de afaceri de 1,6 mld. euro anul trecut şi un profit net de 43 de milioane de euro pe piaţa locală. Prin plecarea de pe piaţa românească, Nokia încearcă să îşi reducă costurile operaţionale cu 1 miliard de euro până în 2013 pentru a rezista competiţiei venite din partea Apple, Research in Motion şi Google, dar şi a multor producători asiatici care încep să acapareze piaţa telefoanelor ieftine de pe pieţele emergente.
Producţia de la Cluj va fi relocalizată în Asia pentru a beneficia de costuri cu forţa de muncă mai reduse. De altfel, Nokia are deja fabrici în China, Coreea de Sud şi India şi construieşte un nou centru de producţie în Vietnam. În Vietnam, salariul mediu lunar este de 100 dolari (300 de lei) pe lună, cel minim fiind între 40 şi 60 $ (160-240 de lei pe lună), în timp ce în România salariul minim este de 200$ şi cel mediu net este de 470 $. Producţia la Jucu va continua până la 31 decembrie 2011, iar muncitorii işi vor primi salariile până la sfârşitul lunii martie 2012.