10.000 de români nu şi-au plătit ratele la bancă în august ca să meargă în vacanţă

Autor: Ciprian Botea 10.10.2011
Peste 10.000 de români au îngroşat rândurile restanţierilor la bănci în luna august, după ce numărul celor care întârziau cu plata ratelor la credite consemnase o scădere treptată în ultimele luni.


Numărul clienţilor persoane fizice care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile s-a apropiat de 724.000 la sfârşitul lunii august, după ce în iulie coborâse la 714.000 de persoane, arată datele BNR. Totuşi, datorită scăderii susţinute din ultimele luni sunt în continuare mai puţini restanţieri decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

"S-ar putea să fie o evoluţie sezonieră. Luna august este un vârf pentru concedii şi s-ar putea ca unii oameni să fi avut de ales între a-şi plăti rata la ban­că şi a merge în vacanţă. Dacă este aşa, vom vedea o revenire la tendinţa anterioară în luna septembrie", a comentat analistul financiar Aurelian Dochia.

Efectul sezonier este explicat şi de faptul că numărul restanţierilor a crescut cu 9.500 de persoane şi în august anul trecut, dar atunci fusese înregistrată o tendinţă de creştere şi în lunile anterioare.

Numărul restanţierilor scăzuse pe un palier inferior de la începutul acestui an, atingând chiar un minim de 699.000 de persoane la sfârşitul lunii martie, în condiţiile în care unii clienţi au reluat plăţile după ce situaţia financiară li s-a îmbunătăţit, iar alţii au dispărut din evidenţele bancherilor deoarece creditele lor au fost vândute către firmele de recuperare a creanţelor.

Clienţii individuali ai băncilor şi instituţiilor financiare nebancare (IFN) aveau restanţe cu­mu­late de 7 miliarde de lei (echivalentul a 1,66 mld. euro) la sfârşitul lunii august, cu aproa­pe 100 milioane de lei mai mult decât în iulie. Restanţa medie ajungea astfel la 6.700 de lei în august, fiind în creştere de la nivelul de 4.500 de lei în aceeaşi lună din 2010.

Creşterea restanţei medii indică probleme în creştere cu plata creditelor ipotecare, situaţie reflectată şi de creşterea mai rapidă a întârzierilor la plata creditelor în valută. Volumul restan­ţelor în euro a urcat cu 52% în ultimul an, în timp ce restanţele la lei au consemnat un avans de 24%.

Întârzierile la plata creditelor în valută înregistrează însă cel mai rapid ritm de creştere, în condiţiile în care şi restanţele la franci elveţieni s-au dublat în ultimul an şi au ajuns la 1,24 miliarde de lei (echivalentul a 293 mld. euro) la sfârşitul lunii august. Clienţii cu credite în franci elveţieni au fost puternic afectaţi de deprecierea cursu­lui de schimb, cu 60% faţă de 2006-2007, când au fost acordate cele mai multe finanţări în această valută.

Stocul restanţelor mai mari de trei luni se apropie în viteză de pragul de 5 miliarde de lei (1,1 mld. euro), iar la nivelul lunii august creşterea din ultimii doi ani reprezintă aproape o triplare. Practic, această categorie de restanţe - care înseamnă reducerea drastică a şanselor de recuperare a banilor de la client - se menţine la peste 70% din totalul sumelor cu întârzieri la plată mai mari de 30 de zile, în scădere uşoară faţă de ponderea din urmă cu un an.

La acestea se adaugă credite în valoare de peste 1,6 mld. lei (387 mil. euro) care au fost trimise la recuperare prin executare silită. Din păcate, cumpărătorii de locuinţe scoase la vânzare se găsesc cu greu, iar preţurile obţinute în final pot să nu acopere nici jumătate din valoarea creanţei. Din acest motiv unele bănci recurg la diferite artificii precum mutarea acestor active pe bilanţurile unor vehicule speciale care încearcă să le valorifice inclusiv prin închiriere.

Bancherii se feresc să recurgă în masă la operaţiuni de reducere a valorii unor credite astfel încât clienţii să le poată plăti din veniturile actuale, temându-se că astfel ar încuraja un fenomen de neplată.

Luna august a consemnat şi un salt al creditelor scoase de bănci în afara bilanţurilor, al căror volum a crescut cu 7% faţă de iulie, ajungând la circa 258 mil. lei. Suma este de 2,2 ori mai mare decât în urmă cu un an.

Chiar dacă datele statistice indică o componentă sezonieră importantă, luna august marchează un reflux spectaculos al restanţelor, iar cea mai îngrijorătoare este creşterea puternică a sumelor cu întârzieri mai mari de două luni.

Această evoluţie este posibil să fi continuat în septembrie, când creşterea rapidă a cursului leu/euro a mărit efortul de plată a ratelor la creditele în valută.

Cifrele provin de la 36 de bănci reprezentând marea majoritate a jucătorilor cu expunere relevantă pe piaţa de retail, cu două mai multe faţă de acum un an, plus 18 instituţii financiare nebancare.

Creditele restante au crescut spectaculos de la începutul crizei. Această dinamică s-a suprapus peste scăderea vânzărilor de credite noi, astfel că ponderea restanţelor în totalul sumelor datorate se apropie în prezent de palierul de 7%.

Deteriorarea portofoliilor de credite durează de peste doi ani şi jumătate, deşi iniţial bancherii spe­rau ca vârful creditelor neperformante să fie atins undeva la jumătatea anului viitor. Esti­mă­rile lor au fost date însă de prelungirea recesiunii, iar o îmbu­nătă­ţire a situaţiei s-ar putea face resimţită abia în 2012.

"Cred că vârful neperformantelor va fi atins undeva în a doua jumătate a acestui an, iar situaţia se va îmbunătăţi de anul viitor. Depinde şi cum va evolua economia", consideră Dochia.