Alexandra Gătej, AmCham: Companiile mari au dificultăţi, dar nu sunt semnale că firmele americane ar pleca din România
Alexandra Gătej, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România, AmCham România, spune că sentimentul printre firmele americane vizavi de România este bun, că sunt în continuare interesate de investiţii şi nu există semnale de companii care ar dori să plece, aşa cum s-a întâmplat în cazul Nokia.
Gătej a condus ani buni operaţiunile din România ale multinaţionalei Unilever şi a fost consilier prezidenţial în 2010.
Scutul antirachetă, o garanţie
Mai mult, semnarea acordului privind amplasarea scutului american antirachetă în România oferă o garanţie pe termen lung a investiţiilor companiilor americane. Un exemplu de companie americană care a anunţat investiţii în România este Exxon.
Petrom şi Exxon au încheiat în 2008 o înţelegere referitoare la explorarea în comun a potenţialului de hidrocarburi al zonei de mare adâncime din perimetrul Neptun, Marea Neagră. Costurile pornind de la faza de explorare până la cea de producţie ar putea fi cuprinse între 3 şi 10 mld. dolari, potrivit estimărilor ExxonMobil. Gătej a amintit şi interesul americanilor (firma Chevron) pentru gazul de şist (gaze obişnuite, dar care sunt blocate în şisturi argiloase şi care sunt mai greu de exploatat faţă de gazele convenţionale).
Companiile americane cu cele mai mari afaceri din România sunt Philip Morris Trading, Cargill Agricultură, Alfred Toepfer (controlată de americanii de la Archer Daniels Midland), potrivit datelor ZF (care au luat în calcul o singură entitate fiscală). Investiţiile străine americane se ridicau la 31 decembrie 2009 la aproape 1,1 mld. euro, potrivit datelor existente pe site-ul Băncii Naţionale.
AmCham a organizat ieri un eveniment pe tema noii taxe din industria de medicamente, numită clawback. Prin clawback statul va taxa producătorii de medicamente pentru orice creştere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la începutul anului. Taxa va fi de fapt un procent care se va aplica tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate. Plecând de la diferenţa dintre bugetul consumat şi cel stabilit, statul va calcula trimestrial un procent ce se va aplica cifrei de afaceri generate de produsele compensate. Indiferent de evoluţia vânzărilor, toate companiile vor plăti această taxă.
Ministerul Sănătăţii speră să strângă 1,2 mld. lei (285 mil. euro) în următorii ani din noua taxă clawback pe care o implementează de la 1 octombrie, potrivit datelor furnizate de instituţie.
Taxa clawback, prea dură
Pascal Prigent, preşedintele grupului de lucru pentru sănătate din cadrul AmCham şi director general al GSK România, spune că versiunea aprobată a taxei de clawback nu este sustenabilă şi nu permite investitorilor să-şi facă planuri în România. "Sutem gata să scriem un cec, dar nu suntem gata să scriem un cec în alb", a afirmat Prigent. El se referă la faptul că este de acord cu ideea unei taxe, dar care să fie plătită la preţul de producător (şi nu la preţul de decontare, aşa cum se întâmplă în prezent şi care include adaosul distribuitorilor şi farmaciilor) şi care să fie un procent, nu să acopere întreaga depăşire de buget.
La rândul său, Alexandra Gătej este de părere că taxa clawback în forma actuală limitează dezvoltarea investiţiilor în domeniul farmaceutic şi că nu lasă loc de predictibilitate.
Printre companiile americane prezente pe piaţa farmaceutică românescă se numără Pfizer, Merck Sharp&Dohme sau Eli Lilly.