Dosare secrete. Operaţiuni care au schimbat faţa lumii (II)/ de Dr. Alexandru Popescu
AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
În general, cursul acestor operaţiuni este cunoscut, multe dintre ele devenind "clasice". Vom oferi o relatare de sinteză a lor tocmai pentru a evidenţia numărul şi amploarea pe care le-au avut, dar şi faptului că, în ultima vreme, au apărut o serie de informaţii noi, care luminează aspecte mai puţin cunoscute ale acestor acţiuni
…"priveşte peste umărul lui Hitler"
Marea Britanie fost, fără îndoială, statul beligerant care a organizat cele mai multe şi mai eficace operaţiuni secrete, ceea ce se explică prin necesitatea de a compensa situaţia dezavantajată, chiar izolată, în care s-a găsit de-a lungul celei mai mari părţi a războiului. De altfel, în Marea Britanie a fost înfiinţat şi primul organism afectat organizării unor asemenea acţiuni, "Special Operations Executive", el însăşi cu regim secret, "sub acoperire". Operaţiile de amploare au fost conduse de serviciul militar de informaţii, MI5.
Au existat o serie de operaţiuni secrete cu caracter general care au influenţat direct cursul războiului, dând posibilitatea organizării altor asemenea acţiuni. Este vorba, în primul rând, de Operaţinea Double Cross ("Crucea dublă")care a avut drept scop desfăşurarea de activităţi de dezinformare a conducerii armatei germane, în principal, prin capturarea şi "întoarcerea" agenţilor trimişi pe teritoriul britanic de către serviciile Abwehr şi Sicherheitsdienst (SD), cărora, în schimbul acestei colaborări, li se oferea şansa de a scăpa de ştreang. Principala sarcină era desigur interceptarea comunicărilor prin scrisori şi radio ale agenţilor germani şi capturarea lor, acţiune care a fost sprijinită şi de populaţie. Cât de eficace a fost această acţiune ne-o dovedeşte faptul că marea majoritate a spionilor germani au fost capturaţi şi convinşi să trimită mesaje false, "fabricate" de MI5, ceea ce a contribuit la derutarea conducerii armatei germane în anumite momente ale războiului. În desfăşurarea acestei operaţii o importanţă deosebită a avut-o "spargerea" codului de comunicaţii german. Frontul pe care s-a desfăşurat "operaţiunea Double Cross" a cuprins şi statele neutre, unde, de asemenea, au fost identificaţi şi "întorşi" agenţi germani. În cele din urmă, serviciile de informaţii germane au realizat faptul că fuseseră mistificate de cele din Marea Britanie, astfel încât, din 1942, au încetat trimiterea de spioni în această ţară.
O altă operaţiune care a avut un efect major asupra cursului războiului, dând de asemenea posibilitatea de a se organiza şi alte operaţiuni secrete, a fost Operaţiunea Ultra care a avut drept scop "spargerea" codului comunicărilor secrete militare germane prin eforturile specialiştilor concentraţi la Şcoala de coduri şi cifruri de la Bletchley Park. Operaţiunea a primit denumirea de "Ultra", dat fiind că avea un caracter ultrasecret, prevăzându-se a produce efecte majore în desfăşurarea războiului, ceea ce s-a şi întâmplat: Churchill l-a informat pe regele George VI că "Am câştigat războiul datorită Ultra". Istoricul Volkman consideră că, prin această operaţiune, Marea Britanie şi Aliaţii, în general, au căpătat posibilitatea de "a privi peste umărul lui Hitler" De fapt, era vorba de a descifra secretul "maşinii de cifrat" "Enigma" folosită în transmisiunile secrete germane, ceea ce s-a realizat prin eforturile unei armate întregi de specialişti, mai ales matematicieni, care au primit sprijin şi de la specialişti polonezi şi suedezi. "Operaţiunea Ultra" a necesitat şi construirea unui echipament electronic denumit "Colossus", care va sta la baza conceperii computerelor.
Cât de protejat a fost secretul "Operaţiunii Ultra" reiese dintr-un volum publicat abia în 1974 chiar de conducătorul acesteia, Frederick William Winterbotham, din care reiese că, deşi fusese informat, ca rezultat al acestei operaţiuni, că germanii intenţionau să bombardeze oraşul Coventry, Churchill a dat dispoziţie ca să nu se ia măsuri de protecţie, căci astfel germanii ar fi înţeles că britanicii "spărseseră" "Enigma".
În prima parte a conflagraţiei au fost iniţiate o serie de acţiuni de pedepsire, cum a fost Operaţiunea Anthropoid , organizată de SOE, care a avut drept scop asasinarea lui Reinhard Heydeich, la acea dată şeful principalului serviciu de informaţii german ("Reichssicherheitshauptamt"). În acest scop a fost pregătit un grup de patrioţi cehi care au reuşit suprimarea lui Heydrich, la Praga, la 28 octombrie 1941, toţi membrii echipei murind sau fiind capturaţi. Se poate aprecia că scopul acestei operaţiuni nu a fost doar de răzbunare, ci, având în vedere că Heydrich era una din figurile centrale ale regimului nazist, promotor de bază al "soluţiei finale" a problemei evreieşti, se urmărea demonstrarea potenţialului de care dispuneau serviciile de informaţii, intimidarea şi derutarea adversarului, act plătit însă scump prin represaliile desfăşurate de germani, care au dus la sacrificarea întregii populaţii a satului Lidice.
Cât de importante au fost operaţiunile secrete pentru strategia militară o dovedesc cele care au avut drept scop derutarea germanilor cu privire la acţiunile ce urmau să schimbe cursul războiului legate de debarcarea trupelor Aliate pe continent, ceea ce avea să modifice raportul de forţe al conflagraţiei.
Cadrul general l-a constituit Operaţiunea Bodyguard ("Garda de corp") care a iniţiată în urma conferinţei de la Teheran (1943) şi privea mistificarea Comandamentului german cu privire la direcţiile generale şi momentul debarcării Aliaţilor. Astfel, germanii urmau să fie "convinşi" că debarcarea avea să aibă loc mai târziu decât se credea, vizând, în Franţa, Pas de Calais, în loc de Normandia, ţelul real, şi că ea avea să fie însoţită de alte debarcări, în Nord - în Norvegia şi în Sud - în Creta şi România (aşa numita "operaţiune Zeppelin"). De fapt "operaţiunea Bodyguard" s-a realizat prin nu mai puţin de 36 de operaţiuni subsecvente false.
Cea mai importantă parte a "Operaţiunii Bodyguard" a fost constituită de
O altă operaţiune care urma să îi deruteze pe germani cu privire la locul unei debarcări Aliate a fost Operatiunea Mincemeat ("Carne tocată"), prin care Comandamentul german urma să fie "convins" că, în 1943, trupe aliate urmau să debarce din Africa de nord în Grecia şi Sardinia în loc de Sicilia, ţelul real. De câtă ingeniozitate au dat dovadă organizatorii unor asemenea operaţiuni ne-o dovedeşte cazul "omului care nu a existat niciodată", constând în lansarea în largul coastelor Spaniei a unui cadavru care ar fi aparţinut unui ofiţer britanic, având asupra sa planuri false referitoare la această debarcare.
Au existat şi alte operaţiuni care aveau drept scop protejarea teritoriului Marii Britanii de atacurile aeriene germane care se înteţiseră după ce se renunţase la planul de invazie (Planul "Leul de Mare"). Este vorba de Operaţunea Crossbow ("Arbaleta") care viza derutarea germanilor cu privire la efectele bombardamentelor cu rachetele V-1 asupra Londrei în 1944. Tot prin mijlocirea "agenţilor întorşi", germanii au fost convinşi că cele mai importante obiective se aflau în nord-vestul Londrei, evitându-se bombardarea centrului capitalei.
…în "războiul undelor"
Este vorba de Operaţiunea Magic care avea drept scop "spargerea" codului diplomatic şi militar (aşa-numitul "cod Purple"). Majoritatea specialiştilor sunt de acord că această operaţiune a avut un efect hotărâtor în câtigarea de către Statele Unite a războiului împotriva Japoniei, dar şi în desfăşurarea conflictului din Europa. Japonia primise un ajutor substanţial de la Germania în acest domeniul, chiar un exemplar al "Enigmei". La rândul lor, americanii fuseseră sprijiniţi de specialişti britanici. Aportul cel mai important în desfăşurarea acestei operaţiuni l-a adus William Friedman care după război va contribui la dezvoltarea computerelor. Din păcate, "spargerea" codului japonez s-a produs în 1942, la şase luni după atacul de la Pearl Harbour care probabil ar fi putut evitat. Deşi fuseseră avertizaţi de spionajul german de desfăşurarea "operaţiunii Magic", japonezii nu au ştiut de succesul său, astfel că au continuat să folosească codul până la sfârşitul războiului, ceea ce a contat substanţial pentru succesul armatei americane.
Şi Operaţiunea Venona s-a bazat pe descifrarea unor comunicări secrete. Iniţiată în 1943, cu participarea unor specialişti din SUA şi Marea Britanie, această operaţiune a constat în descifrarea mesajelor codate transmise de spionii pentru URSS în SUA în timpul celui de al Doilea Război Mondial, mai ales în perioada 1942-1945, ceea ce a dus la demascarea multora dintre ei. Şi această operaţiune a avut un caracter extrem de secret, de desfăşurarea sa fiind informat doar preşedintele ţării şi factori de conducere din servicile de informaţii. Şi totuşi, la un moment dat, spionajul sovietic, informat de "cârtiţa" Kim Phliby, a luat cunoştinţă de acest proiect.