Putem ieşi din criză? „Yes, we can!“ Dar unde sunt soluţiile? Până una-alta, să nu fim depresivi mai mult decât este necesar

Diferenţele dintre Statele Unite şi Europa în privinţa abordării crizelor se văd de la distanţă. Americanii sunt extrem de pragmatici şi iau decizii extrem de rapid, fără să aibă mustrări de conştiinţă sau să-şi pună întrebări existenţiale. Dacă a trebuit să îşi salveze băncile sau marile corporaţii cu banii contribuabililor, au făcut-o imediat.

Vicontele Etienne Davignon, preşedintele uneia dintre cele mai influente instituţii de dezbateri şi lobby din lume, Grupul Bilderberg, a susţinut în aproape două ore şi jumătate de discuţii că trebuie găsită o soluţie pentru Europa. Dar cu excepţia faptului că băncile trebuie recapitalizate, iar criza datoriilor suverane nu trebuie lăsată să se extindă şi la nivelul altor state, nu a venit cu nimic nou. Discursul lui s-a bazat pe apelul la necesitatea de a avea o Uniune Europeană, o monedă comună şi autorităţi fiscale comune.

"Tot ce există acum ca instituţii sunt suficient de puternice şi pentru viitor. Dar guvernele care ies din reguli trebuie penalizate, iar asta nu s-a întâmplat până acum."

Pentru un european filozofia creării Uniunii Europene şi a euro este o bună temă de dezbatere. Pentru Richard Haass, preşedintele Consiliului de Relaţii Externe, un alt grup puternic de lobby la nivel mondial, aceste dezbateri sunt bune, dar nu rezolvă problema. Iar dacă banii nu se pun jos (liderii europeni trebuie să găsească mai multe sute de miliarde de euro), atunci situaţia poate scăpa de sub control şi va fi rău pentru toată lumea. De asemenea, discursul lui s-a axat pe necesitatea de a avea creştere economică şi locuri de muncă pentru că dacă nu există aceste lucruri, "nu avem celelalte".

"Atunci când ai o monedă comună trebuie să realizezi că este a tuturor. Povestea Greciei trebuie să ia sfârşit, dar cu Grecia în continuare în zona euro. Dacă reacţia nu este una puternică, de ce nu s-ar întâmpla acest lucru şi altor state", a afirmat Davignon. Dar liderii europeni se chinuie de la începutul anului să vină cu o soluţie comună. Între timp, criza din Europa s-a accentuat şi a început să lovească puternic în economii.

"Modelul de integrare europeană este unic. Dacă nu va funcţiona, semnalul va fi foarte negativ pentru întreaga lume. Dacă nu vom reuşi, vom lua celorlalţi elementul de speranţă", a spus Davignon, referindu-se la procesul de globalizare. Davignon, 79 de ani, a fost vicepreşedinte al Comisiei Europene şi unul dintre cei mai aprigi promotori ai Uniunii Europene.

Richard Haass spune că problemele actuale nu sunt de ordin instituţional, ci ţin mai degrabă de zona politicului.

"Pentru mine, singura întrebare este dacă politicul se va mişca mai repede. Până acum a fost devansat de evoluţia economiei", a afirmat Haass.

El a adăugat că populismul promovat de politicieni nu surprinde pe nimeni, însă promovarea acestuia a avut ca efect scăderea nivelului de trai şi creşterea inechităţii sociale.

Ca o încheiere a dezbaterilor, şeful Grupului Bilderberg a spus: "Să nu fim depresivi mai mult decât este necesar". Oricum, el nu a răspuns la întrebarea dacă va mai fi un "after" şi cum va arăta el pentru Uniunea Europeană după criza datoriilor suverane.

La întâlnirea de la BNR au fost prezenţi cei mai puternici bancheri, şefi de mari companii, analişti politici şi economici, precum şi lideri politici care au condus sau conduc România.

Grupul Bilderberg este o structură informală care reuneşte în fiecare an mulţi dintre cei mai influenţi oameni din lume pentru a discuta problemele internaţionale la zi, în special în zona afacerilor externe şi economiei internaţionale.

Întâlnirile sunt private, iar accesul se face doar pe bază de invitaţie specială. Conferinţele Bilderberg reunesc anual între 120 şi 140 de nume importante din Statele Unite ale Americii şi Europa Occidentală, în special politicieni, bancheri şi industriaşi.

Numele Bilderberg provine de la hotelul în care a avut loc prima întâlnire a organizaţiei, în 1954.