Cum l-am cunoscut pe Silviu Bian, şeful „şpăgii“ de la ANOFM şi cum au ajuns funcţionarii publici să dea mită din propriile salarii

Silviu Bian, 51 de ani, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocu­parea Forţei de Muncă (ANOFM), este cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru că ar fi luat mită în cuantum de peste 45.000 de euro în ultimele două luni de la angajaţii structurilor judeţene ale instituţiei pe care o conduce. Din nou, în atenţia procurorilor au intrat proiectele finanţate din bani europeni, având în vedere că în comunicatul DNA se precizează faptul că mita solicitată de Bian ar reprezenta partea de cofinanţare în proiectele finanţate de Uniunea Europeană, destinate dezvoltării resurselor umane.

Bian este unul dintre cei mai longevivi şefi dintr-o structură a Ministerului Muncii, care, în ciuda declaraţiilor sale controversate apărute în presă, a reuşit să-şi menţină funcţia. El declarase într-un interviu acordat la finele anului trecut că românii sunt un popor de leneşi care trebuie trataţi, numindu-i "boli sociale". Cunoscut pentru faptul că dispre­ţuieşte jurnaliştii pentru că aceştia "dezinfor­mează publicul", Bian şi-a mai făcut apariţia în ultimul an pe la conferinţele de presă de lansare a unor proiecte europene câştigate de instituţia pe care o conduce. Adesea, după ce îşi citea discursul legat de proiectul lansat, el mai oferea date legate de evoluţia ratei şomajului din acea lună, fără a răspunde la prea multe întrebări jurnaliştilor, pe care îi chema la el la birou. La ultimul interviu cu ZF el nu a acceptat să fie înregistrat.

Absolvent al Academiei de Studii Economice, Bian a lucrat la începutul carierei ca economist în mediul privat, iar din 1992 a intrat în politică, în PD. El a mai fost preşedinte al ANOFM în perioada 2005 - 2007. Bian are o avere estimată de ZF la 150.000 - 200.000 de euro, potrivit ultimei sale declaraţii de avere depuse pe site-ul ANOFM. Funcţia de preşedinte al ANOFM are rang de secretar de stat, pentru care salariul aferent este de 4.800 de lei/lună (1.100 de euro).

ANOFM este una dintre instituţiile privilegiate în cadrul programului de finanţare europeană pentru dezvoltarea resurselor umane, POSDRU, întrucât Axa prioritară 4, care vizează modernizarea serviciului public de ocupare, se adresează aproape exclusiv acestei instituţii, pentru că nu mai există alţi potenţiali beneficiari. De altfel, chiar Cristina Zevedei, fosta şefă a AMPOSRU, autoritatea de management care gestionează banii euro­peni pentru dezvoltarea resurselor umane, declarase anul trecut că ANOFM, deşi are la dispoziţie 236 de milioane de euro, ignoră accesarea acestora. Zevedei făcuse şi o soli­citare la Comisia Europeană pentru realocarea banilor, însă care nu a fost aprobată.

Directorii din ANOFM, manageri de proiecte europene

În unele proiecte contractate şi finanţate din fondurile europene pentru resurse umane câştigate de ANOFM sunt implicaţi angajaţi din conducerea executivă a instituţiei. Spre exemplu, Elena Baboi, director adjunct în cadrul Direcţiei Managementul Pieţei Muncii, Formare Profesională, Informatică şi Control Măsuri Active din cadrul ANOFM, a fost managerul proiectului "Analiza deficitului de forţă de muncă calificată în domeniul construcţii", încheiat în august anul trecut, care a avut o valoare de peste 700.000 de euro. Proiectul a vizat "îmbunătăţirea capacităţii ANOFM de a anticipa schimbările pieţei muncii în domeniul construcţiilor".

Un alt exemplu este Maria Dora Tufan, director adjunct în aceeaşi direcţie din cadrul ANOFM, care este managerul proiectului "Şanse egale pentru un viitor comun", care se desfăşoară în perioada august 2010 - ianuarie 2013 şi care are o valoare totală de peste 3,6 milioane de euro. Şi exemplele pot continua, având în vedere că în aceste proiecte este obligatorie promovarea activităţilor în mass-media. De altfel, chiar Adina Croitoru, fostul purtător de cuvânt al ANOFM, a renunţat la funcţie pentru a deveni managerul proiectului "Campanie de comunicare privind serviciile SPO oferite tinerilor şi angajatorilor", cu o durată de doi ani şi cu o valoare de aproape 2,4 milioane de euro. Salariul unui manager de proiect finanţat prin POSDRU poate ajunge până la 33.600 de lei pe lună (8.000 de euro) în cazul unui proiect de tip grant, adică cu o finanţare totală de până la 500.000 de euro şi la 50.400 de lei pe lună (12.000 de euro) în cazul proiectelor strategice, care au o finanţare maximă de până la 5 milioane de euro. Ar putea fi aceasta miza funcţionarilor care au dat mită şefului lor pentru a-şi păstra funcţiile?

"Banii au fost pretinşi de către inculpatul Bian Silviu pentru ca, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze 25% din costul proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene şi destinate dezvoltării resurselor umane, reprezentând cofinanţarea acestora din fonduri proprii, în vederea bunei derulări a activităţii în cadrul proiectelor. De asemenea, această sumă, primită cu titlu de mită printr-un intermediar, reprezintă o parte din salariile funcţionarilor respectivi pe luna august 2011", se arată în comunicatul remis ieri de DNA. Rămâne de văzut dacă Bian va fi găsit vinovat.

Cea mai slabă performanţă în atragerea de fonduri de la UE

Până la finele anului trecut, ANOFM a reuşit să semneze numai 33 de contracte finanţate din fondurile europene pentru resurse umane, cu o valoare nerambursabilă de 65 de milioane de euro, adică numai 37% din valoarea fondurilor disponibile până în 2013. POSDRU este primul program finanţat din fondurile europene care se apropie de final, având în vedere că până în prezent s-au semnat contracte în valoare totală de peste 80% din cele 4,25 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană până în 2013. Un raport de evaluare a axei prioritare 4, realizat de firma de audit şi consultanţă KPMG România în consorţiu cu Eurolink şi Kantor, arată că plăţile făcute către ANOFM au fost în cuantum de 6,32 mil. euro din prefinanţări (adică bani acordaţi de la bugetul de stat pentru co-finanţarea proiectelor), iar valoarea rambursărilor (adică a banilor "cu­raţi" primiţi de la Uniunea Europeană) a fost de numai 667.000 de euro.

Cu numai 33 de proiecte contractate şi cu mai puţin de 7 milioane de euro atrase, axa de finanţare pe care ANOFM are exclusivitate a înregistrat cea mai slabă performanţă în atragerea fondurilor europene pentru resurse umane.

"Problemele interne la nivel de mana­gement al proiectelor SPO (serviciul public de ocupare - n. red.) au determinat un ritm lent de implementare, fapt ce a condus la o eficacitate globală scăzută la nivelul axei prioritare 4", se arată în raportul de audit.

Cazul lui aminteşte de cel mai recent incident, în care a fost implicat Ioan Nelu Botiş, fost ministru al muncii, care, în timp ce îşi exercita funcţia, a aprobat spre finanţare europeană un proiect câştigat de un ONG cu sediul în cadrul locuinţei sale din Bistriţa.

Scandaluri la vârf cu "Şefi infractori"

• Octombrie 2011:

Judecătoarele de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu au primit bijuterii şi alte foloase în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul ÎCCJ - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. DNA le cercetează pentru trafic de influenţă.

• Septembrie 2011:

Cornelia Corescu, şefa Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, a fost reţinută de anchetatori şi dusă la audieri la DNA - Serviciul teritorial Timişoara pentru fapte de corupţie. Ea este acuzată de faptul că se folosea de funcţia sa pentru a şantaja patronii să doneze bani către PDL, pentru a renunţa la controalele asupra unor firme.

• Mai 2011:

Laurenţiu Mironescu, numărul doi în Ministerul Administraţiei şi Internelor (secretar general), a fost reţinut de DNA, fiind cercetat în afacerea cu importurile ilegale de produse petroliere în Portul Constanţa. În acelaşi caz mai sunt implicate alte 29 de persoane, printre care se numără şi senatorul PDL Mircea Banias.

• Aprilie 2011:

Ioan Nelu Botiş, ministru al muncii la acea vreme, este acuzat de Agenţia Naţională de Integritate de conflict de interese şi demisionează.

• Februarie 2011:

53 de poliţişti de frontieră şi vameşi au fost arestaţi sau reţinuţi pentru luare de mită.

De-a lungul acestui an, mai mulţi şefi de inspectorate judeţene de poliţie (Aurelian Şoric de la IPJ Neamţ sau Nicolae Dobrin de la IPJ Giurgiu) au fost bănuiţi că ar avea legătură cu clanuri mafiote.