Cea mai mare cercetare statistică din istoria României, la start: mai suntem 21 de milioane sau doar 18?

Autori: Adelina Mihai , Ioana David , Iulian Anghel 19.10.2011
Recensământul populaţiei care începe astăzi este cea mai amplă cercetare statistică realizată în România din toate timpurile. Pentru prima dată, se va afla cu exactitate, în funcţie de codul numeric personal, câţi români mai locuiesc în ţară, câţi sunt plecaţi în străinătate, dar şi care este patrimoniul populaţiei sau evoluţia veniturilor din 2002 încoace. Până acum, singurele date disponibile în acest sens erau cele rezultate în urma unei anchete care cuprindea mai puţin de 30.000 de gospodării, ale cărei date erau, constant, contrazise de mediul de afaceri.


Ţara a fost deja împărţită în 101.000 de sectoare, care vor fi acoperite de 120.000 de recenzori timp de 12 zi­le. Fiecare recenzor va avea în gestiune, în medie, câte 100 de gospodării şi 300 de per­soa­ne. Totuşi, câteva zeci de re­cen­zori din ţară au renunţat ieri să mai mear­gă pe teren începând de azi din cauza câştigurilor mici - 50 de lei pe zi.

Cu un buget de 46 mil. euro, cu pre­gă­tire care a început în urmă cu doi ani, de la recensământ se aşteaptă un ta­blou demografic limpede care va fi la dis­poziţia autorităţilor şi a oamenilor de afaceri atunci când ei vor alcătui po­liticile publice sau planurile de afaceri.

Aceasta este partea plină a paha­rului. La recensământul de probă din mai, deja s-a anticipat că rezultatele vor în­re­gistra o scădere dramatică a popu­laţiei. Dacă aşa se va în­tâmpla, vor fi două efecte, primul legat de politicile publice ce trebuie adoptate în condiţile în care populaţia scade şi îmbătrâneşte în aceeaşi măsură şi cel de-al doilea pe termen mediu. Acest din urmă aspect ar putea privi relaţiile externe ale României. De pildă, fon­durile euro­pene sunt calculate, într-o mă­sură, şi în baza dimensiunii populaţi­ei. Dacă se va constata că popu­laţia a scăzut major, datele vor fi ajus­tate în privinţa recon­figurării rolu­lui în organismele în care reprezentarea este dictată în funcţie de dimensiunea populaţiei - Parlamentul European sau voturile din Consiliul de miniştri.

Nu în ultimul rând, dimensiunea unei pieţe este importantă şi pentru in­ves­titori şi, sigur, dincolo de stabilitate, este importantă şi dimensiunea pieţei.

Aşadar, plecarea masivă a românilor în străinătate ar putea aduce administraţiei de la Bucureşti primele veşti cu adevărat proaste după ce banii trimişi de aceştia au ajutat contul cu­rent, dar au slăbit şi presiunea pe piaţa muncii.

De asemenea, rezultatele vor fi im­portante pentru oamenii de afaceri. Ei îşi fac în prezent estimările de business pe baza unor statistici contestabile şi de accea se trezesc adesea că planurile făcute în baza acestora nu corespund realităţii.

"Calitatea informaţiilor statistice folosite de firmele de cercetare de piaţă a fost deteriorată de numărul mare de români care au plecat la muncă în străinătate. Mediul de afaceri va bene­ficia de informaţiile rezultate în urma noului recensământ, pentru că se vor afla date exacte privind numărul şi ve­ni­turile populaţiei din regiunile în care îşi vând produsele şi vor putea face esti­mări în ceea ce priveşte evoluţia busi­nessului", este de părere Sorin Gavrilă, omul de afaceri băcăuan care con­trolează alături de Cristinel Lungu com­pania de distribuţie de bunuri de larg consum Simba Invest, cu afaceri de 230 de milioane de euro în 2010.

Tiberiu Mercurian, directorul de mar­keting al producătorului de bere Ber­genbier, spune că aşteaptă datele acestui recensământ, însă nu crede că vor exista diferenţe majore faţă de acţiunile similare din trecut.

"Nu mă aştept ca acest recensă­mânt să ne ofere nişte date atât de sur­prinzătoare (încât să modifice bugete sau strategii după apariţie - n.red.). Pe de altă parte, astfel de informaţii influenţează strategia şi poziţionarea unei companii pe termen lung", a explicat el.

"Aşteptăm rezultatele recensă­mân­tului şi vor fi de foarte mare ajutor pentru o mai bună realizare a pla­nu­rilor. Datele de acum sunt vechi sau sunt estimări, iar unele se contrazic. Spre exemplu, nimeni nu poate spune clar câte gospodări sunt şi care este ca­te­gorisirea acestora în funcţie de ve­nituri sau pe regiuni", este de părere Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna, cel mai mare îmbuteliator lo­cal de apă în watercoolere (sisteme de răcire - încălzire), deţinut de fondul de in­vestiţii polonez Innova Capital. Matyas mai spune că nicio companie nu-şi va modifica dramatic planurile după apariţia datelor din recen­sământ, dar acestea vor contribui la "ajus­ta­rea" planurilor. Totodată infor­maţiile vor contura anumite tendinţe şi vor putea să fie folosite pentru planificarea anuală şi multianuală, mai crede Matyas.