The Telegraph aruncă bomba: De ce nu se vor înţelege marile puteri europene asupra salvării zonei euro de criza datoriilor

"Criza tot mai adâncă în care se află zona euro a trimis relaţiile dintre liderii zonei la cele de mai de jos niveluri", scrie The Telegraph, una dintre publicaţiile cu cele mai acide articole la adresa zonei euro.

Conform publicaţiei, miniştrii de finanţe care se întâlnesc astăzi la Bruxelles se resimt deja de pe urma divergenţelor fanco-germane, care durează "de peste 20 de ani".

Şi cu toate acestea o bombă anunţată de un raport realizat de UE şi FMI atenţionează că, fără o intrare în default, criza datoriilor din Grecia ar putea înghiţi întregul fond de salvare de 440 miliarde de euro, nelăsând nimic în schimb pentru ajutarea băncilor din Italia, Spania şi Franţa.

Ministrul de finanţe olandez Jan Kees de Jager ar fi declarat colegilor: "Trebuie să ne trezim la realitate. Oamenii vorbesc despre noi căi de apărare, dar dintr-o singură înghiţitură toate cele 440 miliarde de euro ar putea dispărea, lăsând zona euro fără nicio protecţie".

La această afirmaţie s-au adăugat şi declaraţiile noului şef al FMI, Christine Lagarde, care a atenţionat că fondul nu mai vrea să aloce o treime din fondurile totale destinate salvării Greciei, o contribuţie de 73 de miliarde de euro, dacă băncile europene nu sunt pregătite să renunţe la 50% din datoriile Greciei.

În ajunul începerii summit-ului UE care va examina problema datoriilor suverane, publicaţia britanică notează, citând raportul menţionat, că, în scenariul optimist, Grecia are nevoie de mai mult decât dublul sumei calculate pentru cel de-al doilea pachet de salvare de 109 mld. euro.

Declinul economic al Greciei se accentuează oră după oră, iar grevele care paralizează ţara costă alte miliarde de euro. Măsurile de austeritate blochează reînceperea creşterii, iar, în această situaţie, prăbuşirea este inevitabilă. Fondul de Salvare European de 440 mil euro nu ajunge, aşadar, nici pentru o singură ţară, în condiţiile în care "scenariul pesimist" calculează nevoia de finanţare a Greciei la 444 mld. euro. Ce se va întâmpla cu alte ţări în cazul în care vor avea dificultăţi?

Troica cere o participare mai mare a sistemului privat la împărţirea poverii financiare, iar, potrivit FT, creditorii trebuie să renunţe la 60% din creanţele greceşti, faţă de 21% cât s-a convenit în vară.