Care sunt cele mai dezechilibrate bănci din România din punctul de vedere al raportului credite/depozite. Cine a riscat cel mai mult

Cele mai mari 14 bănci locale după activele deţinute, care au împreună peste 86% din piaţă, au dat credite cu o valoare cumulată de circa 213 miliarde de lei (50 mld. euro) şi au atras de la clienţi depozite de numai 167 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un raport credite/depozite de 127%.

Wall Street Journal scrie despre "accidentul istoric" al sistemului bancar din Europa de Est

"Unele bănci au ca singură sursă de finanţare economiile clienţilor şi din acest motiv au o politică de dobânzi mai agresivă. Altele au acces nerestricţionat la piaţa inter­bancară sau la finanţarea de la băncile-ma­mă şi de aceea politicile variază foarte mult de la o bancă la alta", comentează Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko.

Un raport puternic dezechilibrat între credite şi depozite înregistrează şi băncile elene, Alpha Bank şi Banca Românească având portofolii de credite a căror valoare repre­zintă 269% şi respectiv 257% din de­po­zitele atrase. Datele în cazul acestora sunt preluate din raportările băncilor-mamă de la Atena, astfel că soldul creditelor inclu­de şi finanţările acordate de companiile afilia­te de leasing sau de credite de consum.

Majoritatea băncilor analizate înregis­trează raporturi credite/depozite suprauni­tare, cu excepţia Băncii Transilvania (78%), CEC Bank (64%), ING Bank (66%) şi RBS Bank (66%). ING, de exemplu, are un raport subunitar, cu toate că operează ca sucursală a grupului olandez cu acelaşi nume şi în acest context ar fi mai explicabil să depindă de finanţarea de la banca-mamă.

Cele mai mari două bănci locale, BCR şi BRD, aveau la jumătatea acestui an rapor­turi credite/depozite de 129% şi respectiv 111%. Bancpost, controlată de grupul elen EFG Eurobank, avea un raport cre­dite/depozite de 180%, iar UniCredit Ţiriac Bank de 160%.

Băncile care au dezechilibre foarte mari între creditele acordate şi depozitele atrase s-au bazat pe liniile de finanţare de la băncile-mamă, dar care devin incerte într-o perioadă marcată de turbulenţe majore pe pieţele internaţionale.

Ce credite s-au dat în septembrie pentru firme şi populaţie

Ce depozite aveau în septembrie firmele şi populaţia

"Există fără îndoială un risc pentru aceste bănci, iar o eventuală reducere a expunerilor băncilor străine va duce la reducerea posibilităţilor de creditare, mai ales în valută, şi la creşterea dobânzilor. Există însă şi o parte pozitivă în sensul că se reechilibrează raportul credite-depozite", apreciază analistul financiar Aurelian Dochia.

Abia după apariţia crizei financiare, la sfârşitul anului 2008, băncile locale au început să mizeze mai mult pe resursele atrase de la clienţi, dar oferta clienţilor a fost limitată, în condiţiile în care veniturile erau în scădere. Bancherii au reuşit să atragă mai multe depozite în 2009, când au urcat dobânzile la lei până la 17-18% pe an.

Competiţia pe atragerea de depozite s-a in­tensificat şi în contextul în care multe gru­puri străine au trasat directive clare subsidia­re­lor locale să-şi diversifice sursele de fi­nan­ţa­re. De exemplu, băncile cu acţiona­riat elen au avut constant dobânzi pasive pes­te me­dia pie­ţei în ultimii ani în încercarea de a-şi re­duce dependenţa de finanţarea de la Atena.

Pe măsură ce dobânzile au scăzut, în 2010 şi 2011, ritmul de economisire s-a dimi­nuat. Astfel, în luna august depozitele în lei au crescut cu numai 0,8% faţă de luna ante­rioară, până la 117 milioane de lei, în timp ce economiile în valută au scăzut cu 0,2% şi au ajuns la echivalentul a 60,6 milioane de lei.