Ce Românie au văzut ochii Regelui Mihai I în urmă cu 90 de ani

Autor: Iulian Anghel 25.10.2011

Pentru prima dată, în ultimii 64 de ani, Regele Mihai I s-a adresat Parlamentului României într-un discurs pronunţat astăzi, 25 noiembrie, la împlinirea vârstei de 90 de ani.

Ajuns Rege la doar şase ani (după moartea bunicului său Regele Ferdinand şi după ce tatăl său, Regele Carol al II-lea anunţase, în anul 1925, că renunţă la tron), Mihai I "moştenea" o Românie uluitor de diferită de cea de astăzi. Reforma agrară, criza economică, războiul, comunismul - iată istoria din ultimii 90 de ani a României, o istorie naţională care nu poate fi ruptă de istoria "personală" a Suveranului, pentru că ele se împletesc.

Regele Mihai I s-a născut în chiar anul reformei agrare - 1921.

Această reformă a condus la dispariţia "clasei moşiereşti". Aceasta mai deţinea, după reformă, doar 10,4% din suprafaţa arabilă a ţării, în vreme ce ţăranii deţineau 89,6%. Doar că 74,9% dintre proprietari aveau suprafeţe de sub 5 hectare. Fărâmiţarea agriculturii avea să se dovedească distructivă, scriu autorii volumului "România după criză - reprofesionalizarea", un excelent volum colectiv, coordonat de academicienii Mircea Maliţa şi Călin Georgescu.

După reforma agricolă, producţia medie a scăzut de la 12,3 chintale/hectar, în 1912, la 10,2 chintale/hectar, în 1936, la grâu, situaţia fiind valabilă şi pentru alte culturi.

În schimb, industria a crescut cu 56% între 1923 şi 1928.

Producţia de cărbune a crescut din 1922 în 1928 de la 2 mil. tone la 3 mil. tone, iar cea de ţiţei de la 1,2 mil. tone la 4 milioane.

Numărul băncilor aproape s-a dublat, potrivit studiului citat, între 1922 şi 1928, de la 683 la 1.122, capitalul bancar crescând masiv în această perioadă.

Tot în această perioadă a apărut aviaţia civilă, iar reţelele de transport feroviar şi auto au fost unificate.

Constituţia din 1923 a introdus votul universal, iar Parlamentul a căpătat un rol sporit în cadrul monarhiei constituţionale.

În această perioadă au apărut legi extrem de importante care au întărit controlul statului asupra economiei, spre furia capitalului străin.

"Legea privind controlul şi comercializarea întreprinderilor statului" instituia monopolul statului pe principalele resurse.

"Legea energiei" legifera că doar persoanele fizice şi juridice române au dreptul de a obţine concesionări pentru amenajări hidrotehnice.

"Legea minelor" trecea toate resursele minerale, gaze, petrol, în proprietatea statului.

Totuşi, în anii 1920 existat doar 125.000 de "burghezi" - industriaşi, comercianţi, bancheri, ingineri, economişti, avocaţi, profesori, notari, poliţişti, artişti....

Criza economică a lovit devastator România începând cu 1929. Producţia industrială a scăzut cu 48% în patru ani, numărul fabricilor cu 20%. Agricultura s-a prăbuşit de la o valoare de 195 mld. lei în 1929 la 22 mld. lei în 1933.

Venitul naţional s-a prăbuşit de la 293 mld. lei în 1928 la 171 mld. lei în 1932.

Pe fondul crizei profunde şi a nemulţumirii populaţiei, Regele Carol al II-lea se întoarce în ţară, iar, în iunie 1930, îşi detronează fiul care ajunsese rege (sub regenţă), la doar şase ani, la 20 iulie 1927, după moartea lui Ferdinand.

Carol al II-lea este forţat să abdice, după 10 ani, iar Mihai I redevine rege în septembrie 1940. Este forţat să abdice la 30 decembrie 1947, după instaurarea comunismului.

- Recensământul din 1930

- Populaţia - 15,5 mil. locuitori

- 20,2% din populaţie trăia în mediul urban şi 79,8% în mediul rural

- 78,2% din populaţia muncea în agricultură

- 7,2% din populaţie muncea îndustrie

- 3,2% lucra în comerţ-credite-finanţe

- 1,7% lucra în transporturi

- 9,7% era cuprinsă la capitolul "alte categorii" (administraţia de stat educaţie, sistemul medical)