SocGen are nevoie de 3,3 mld. euro pentru o solvabilitate de 9%, iar Millennium de 2,36 mld. euro. Băncile europene au nevoie de un capital suplimentar de 106 miliarde euro

Autor: Marius Oncu - Mediafax 27.10.2011

Banca franceză Societe Generale (SocGen) are nevoie de 3,3 miliarde de euro pentru a ajunge la pragul de 9% stabilit pentru rata de adecvare a capitalului de către liderii europeni, în timp ce banca portugheză Millennium BCP are un deficit de 2,36 miliarde de euro.

Ambele bănci sunt prezente în România, Societe Generale prin intermediul BRD, iar Millennium sub brand propriu.

Potrivit Autorităţii Bancare Europene, 70 de bănci europene, care au fost incluse în testele de stres din iulie, trebuie să-şi majoreze rata de adecvare a capitalului pentru a ajunge la un nivel de 9% până la jumătatea anului următor. Băncile ar avea nevoie în total de fonduri de 106 miliarde de euro. La testele de stres derulate în iunie, autoritatea europeană a folosit o rată minimă de adecvare a capitalului de 5%. Totodată, potivit reglementărilor internaţionale Basel III, băncile ar trebui să ajungă la un nivel de 7% până în 2019.
Potrivit datelor preliminare ale Băncii Franţei, Societe Generale are nevoie de 3,3 miliarde de euro pentru a atinge un nivel de 9% al capitalului de rang întâi al activelor ponderate la risc. Deficitul total de capital al celor mai mari patru bănci franceze este de 8,8 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al băncii centrale, postat pe site-ul Societe Generale. Doar Credit Agricole nu are nevoie de o majorare a capitalului, în timp ce BNP Paribas necesită 2,1 miliarde de euro, iar banca BPCE 3,4 miliarde de euro.

Datele prezentate de Banca Franţei sunt preliminare şi se pot schimba în funcţie de situaţia financiară a instituţiilor de credit la 30 septembrie. Sumele finale ar putea fi anunţate în noiembrie.
Pentru Millennium BCP, necesarul de capital este de 2,36 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde de euro rezultă din reevaluarea la preţurile pieţei a expunerii pe datorii suverane, potrivit unor informaţii din partea Băncii Portugaliei, postate pe site-ul Millennium.

Suma rămasă este prevăzută, aproape în întregime, în planurile de capitalizare remise de Millennium Băncii Portugaliei, ca parte a Programului de Asistenţă Financiară.

Acţiunile principalelor bănci franceze şi germane creşteau cu 12-16% la ora 13:30 (ora României), împingând indicii CAC 40 (de la Paris) şi DAX (de la Frankfurt) cu peste 4% peste nivelul de ieri.

Acţiunile băncilor greceşti creşteau la Atena cu până la 15%.

Acest val de entuziasm al investitorilor pentru acţiunile din sectorul bancar vine după ce şefii statelor din zona euro au decis că 50% din datoria Greciei faţă de instituţiile private va fi ştearsă. Cu alte cuvinte, aceste bănci care cresc acum furtunos pe burse, vor pierde miliarde de euro, deoarece nu vor recupera decât jumătate din banii pe care i-au împrumutat Greciei.

De exemplu, BNP paribas, care are o expunere de circa 5 miliarde de euro pe Grecia, va pierde circa 2,5 miliarde de euro. Cu toate astea, acţiunile cresc cu 14%. Nemţii de la Commerzbank au împrumutat statul grec cu 3 miliarde de euro, din care vor pierde 1,5 miliarde de euro. Cu toate astea, acţiunile sar cu 13%.

Analiştii spun că reacţia pozitivă a investitorilor nu este determinată de ştergerea a 50% din datoria Greciei, ci de faptul că şefii statelor din zona euro au promis că băncile care vor înregistra pierderi din acest default controlat vor fi recapitalizate, adică statele garantează că le vor acoperi pierderile.

Totuşi, nici recapitalizarea nu este gratuită, deoarece unele bănci ar putea ajunge să fie naţionalizate, caz în care participaţiile investitorilor privaţi vor fi diluate. Acest scenariu este foarte probabil în cazul băncilor greceşti, care au cele mai mari portofolii de titluri de stat emise de Grecia. EFG Eurobank, de exemplu, are titluri de stat greceşti de 8,7 mld. euro, deci ar putea pierde peste 4 miliarde de euro. Ca să primească această sumă uriaşă de la stat, banca ar putea fi naţionalizată. Cu toate astea, acţiunile EFG creşteau cu 11%.

Cât costă temelia financiară a Europei ?

Reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde euro, creşterea fondului UE de susţinere a statelor aflate în dificultate la 1.000 miliarde euro, angajamentul Italiei de a lua noi măsuri fiscale şi recapitalizarea băncilor, principalele măsuri decise la cel mai important summit UE din ultimii doi ani.

Declaraţia summitului zonei euro

După zece ore de negocieri pe muchie de cuţit la cel de-al doilea summit de criză din ultimele patru zile, şefii de stat şi de guvern din zona euro au reuşit să prezinte principalele componente ale unui plan care, potrivit liderilor UE, va scoate Europa din mlaştina crizei datoriilor de stat.
Cine a împrumutat Grecia şi cât pierde după decizia summitului UE

"Atenţia lumii s-a îndreptat către aceste discuţii. Noi, europenii, am demonstrat în această seară că am ajuns la concluziile corecte", a declarat joi, la Bruxelles, la ora 4:15, cancelarul german Angela Merkel, citată de Bloomberg.
Printre măsuri se mai numără o potenţială consolidare a rolului jucat de Fondul Monetar Internaţional în combaterea crizei euro, dar şi semnalul transmis de Banca Centrală Europeană că va continua achiziţiile de obligaţiuni de pe piaţa secundară pentru a menţine sub control costurile de finanţare ale ţărilor aflate în dificultate. Citiţi mai mult despre reacţia FMI privind rezultatele summitului de la Bruxelles.


"Summit-ul ne-a permis să adoptăm componentele unui răspnus global, ambiţios, credibil la criza care mătură zona euro", a declarat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, după încheierea discuţiilor.


Moneda euro s-a apreciat joi pe pieţele asiatice cu 0,5% faţă de dolar datorită concluziilor summit-ului UE, iar bursele din Asia au crescut cu 1%.
Grecia a intrat în carantină în ultimul moment, liderii europeni reuşind să impună băncilor o reducere "voluntară" de 50% a obligaţiunilor statului elen scadente până în 2020, măsură ar trebui, potrivit liderilor europeni, să pună capăt riscurilor de contagiune către Italia şi Franţa.


A fost cel de-al 14-lea summit în cele 21 de luni care au trecut de când Europa a promis Greciei solidaritate, iar UE pare că a reuşit să vină cu un plan complet anticriză înainte de summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes, aşa cum au cerut cu două săptămâni în urmă miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din ţările G20.



Mai marii UE au luat decizia neobişnuită de a-l invita să participe la summit pe principalul negociator al băncilor, Charles Dallara, directorul general al Institute of Internatioanl Finance, cel mai mare grup de lobby al industriei financiare. Dallara a fost invitat pentru a se încerca deblocarea negocierilor cu creditorii privaţi ai Greciei pentru reducerea datoriei statului la 120% din PIB până în 2020, de la un nivel estimat de 170% din PIB la finele anului viitor.

Astfel, cel de-al doilea acord de susţinere a Greciei ar putea avea o valoare de 130 miliarde euro, faţă de nivelul de 109 miliarde euro convenit la summit-ul UE din iulie, care s-a dovedit insuficient.

Dallara s-a înţeles la miezul nopţii cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, la scurt timp după ce afirmase, într-un comunicat, că "nu există nicio înţelegere pe niciunul dintre elementele acordului".

Sarkozy a declarat ulterior că reprezentanţii bancherilor au fost primiţi la summit "nu pentru a negocia, ci pentru a fi informaţi de deciziile luate de cei 17 lideri".

Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care prezidează reuniunile miniştrilor Finanţelor din zona euro, a declarat că rezistenţa băncilor a fost învinsă prin ameninţarea "de a ne îndrepta către un scenariu cu insolvenţa totală a Greciei, care ar fi costat guvernele europene foarte mult şi ar fi ruinat băncile".


Totodată, FMI a anunţat că a aprobat o plată de 2,2 miliarde euro din împrumutul către Grecia, parte a tranşei de 8 miliarde euro din acordul de finanţare externă al statului elen a cărei aprobare a venit după întârzieri, dificultăţi şi negocieri extrem de dure. Plata "feliei" UE din tranşă. de 5,8 miliarde euro, a fost aprobată săptămâna trecută.

Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, aflat la sfârşit de mandat, nu a luat parte la confruntarea liderilor UE cu bancherii, dar a lăudat ulterior determinarea politicienilor de a lăsa criza în urmă. Trichet avertizase în repetate rânduri cu privire la potenţialele efecte negative ale deprecierii "voluntare" a obligaţiunilor asupra sistemului bancar.


Măsurile luate miercuri noapte "trebuie să fie implementate în totalitate, cât de urgent şi de eficate posibil", a afirmat Trichet, al cărui mandat de opt ani la şefia BCE se va încheia luni.
Miercuri, viitorul preşedinte al BCE, Mario Draghi, a sugerat că BCE va continua achiziţiile de obligaţiuni de stat din pieţe.


Banca a cumpărat deja obligaţiuni de stat de 169,5 miliarde euro de pe piaţa secundară, ajutând de anul trecut Grecia, Irlanda şi Portugalia şi, începând din această vară, Italia şi Spania.



Liderii europeni au sprijinit de asemenea refinanţarea Fondului European de Stabilitate Financiară, înfiinţat anul trecut ca "scut" de 440 miliarde euro pentru ţările cu probleme, precum Grecia, Irlanda şi Portugalia, care însă nu dispunea de suficientă forţă pentru a spriji, spre exemplu, Italia, a treia mare economie a zonei euro.

Fondul va fi folosit pentru asigurarea vânzărilor de obligaţiuni şi pentru crearea unui vehicol investiţional special care va atrage fonduri din afara UE, de la instituţii financiare şi investitori publici şi privaţi.

Planurile detaliate privind recapitalizarea fondului vor fi prezentate în noiembrie.


Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat că se doreşte în final creşterea de cinci ori a resurselor financiare ale Fondului, comparând procedura prin care se va ajunge la acest obiectiv cu operaţiuni bancare normale care nu presupun riscuri excesive.

"Va fi important să detaliem modalităţile prin care va opera acest Fond consolidat şi prin care va oferi suprijinul prevăzut", a declarat directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.

După sprijinirea Irlandei şi Portugaliei, Fondul de Stabilitate mai dispune de 290 miliarde euro. Din această sumă, 250 miliarde euro ar trebui "multiplicate" de 4-5 ori, pentru a se ajunge la un nivel ţintit de 1.000 miliarde euro.

"Pârghia ar putea ajunge la 1.000 miliarde euro în anumite condiţii, care privest atât situaţia din pieţe cât şi reacţia investitorilor la politicile economice. Nu există nimic secret în toate astea. Nu este uşor de explicat, însă vom face mai mult cu banii pe care îi avem. Nu este atât de spectaculos. Băncile fac aşa ceva de secole, a fost afacerea lor de bază, cu anumite limite", a afirmat Van Rompuy.

Liderii UE au reuşit de asemenea să cadă de acord asupra problemei spinoase a recapitalizării băncilor, stabilind termenul limită de 30 iunie 2012 pentru ca instituţiile financiare din zona euro să ajungă la o rată a capitalului de rang întâi (Tier 1) de 9% din acitvele ponderate la risc, după deprecierea deţinerilor de obligaţiuni de stat. Băncile care nu vor atinge acest obiectiv se vor confrunta cu "constrângeri" în privinţa plăţii dividendelor şi acordării de bonusuri.


Autoritatea Bancară Europeană a estimat recent că băncile au nevoie de 106 miliarde euro de capital proaspăt pentru a rezista unui eventual faliment al Greciei, cu efecte de contagiune către alte ţări din zona euro. Băncile spaniole ar avea nevoie de 26,2 miliarde euro, iar cele italiene de 14,8 miliarde euro, potrivit analizelor instituţiei.

Premierul italian, Silvio Berlusconi, a promis o serie de reforme de stimulare a creşterii economice a Italiei şi de reducere a datoriei de stat. Printre acestea se numără creşterea vârstei minime de pensionare la 67 de ani până în 2026, reforme fiscale privind taxele şi cheltuielile publice, vânzarea unor proprietăţi ale statului sau îmbunătăţirea performanţei acestora, eficientizarea şi reducerea costurilor din sistemul public, introducerea în constituţie a unui amendament privind echilibrarea bugetului, relaxarea reglementărilor de protecţie a angajatului, încurajarea investiţiilor, sprinirea firmelor mici şi atragerea de finanţare privată pentru investiţii în infrastructură prin stimulente fiscale.

Liderii europeni au salutat angajamentele Italiei, precizând însă că acestea trebuie şi aplicate.
"Summitul european salută angajamentele Italiei. Aceste măsuri ambiţioase de liberalizare a economiei trebuie şi aplicate", a declarat preşedintele Herman Van Rompuy joi dimineaţă, la încheierea summitului de la Bruxelles.

"Da, suntem satisfăcuţi", a declarat şi Sarkozy. "Dar aşteptăm şi realizarea" reformelor, a adăugat el.

Astfel, datoria Italiei ar trebui redusă de la un nivel estimat de 1.900 miliarde euro la finele acestui an, reprezentând 120% din PIB, la 113% din PIB până în 2014.

Capacitatea financiară a fondului de urgenţă, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy la încheierea unui summit european la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi.

El a salutat, de asemenea, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) se află "în spatele deciziilor care au fost luate", după declaraţiile de miercuri ale viitorului preşedinte al institutului monetar, italianul Mario Draghi, scrie Mediafax.

Principalele prevederi ale summitului UE

Datoria Greciei va fi redusă cu 100 de miliarde de euro graţie renunţării de către bănci la aproximativ 50 la sută din creanţele lor, a anunţat joi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferinţe de presă.

Efortul băncilor "reprezintă 100 de miliarde de euro", a declarat Sarkozy la încheierea summitului european care a durat zece ore şi a condus la un vast acord global pentru rezolvarea crizei datoriilor.

"Creditorii privaţi vor face un efort voluntar de 50 la sută", ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată, a explicat preşedintele francez.

Acelaşi efort va fi cerut băncilor greceşti dar şi altor bănci, a precizat el. "Am prevăzut că toate băncile vor fi tratate în aceleaşi condiţii".

Cancelarul german Angela "Merkel şi cu mine am discutat cu reprezentanţii bancherilor, nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17" membri ai zonei euro. "Ei înşişi au reflectat şi au fost de acord", a declarat Sarkozy.

Valoarea "pierderii" băncilor era ultimul mare punct de blocaj în negocierile pentru finalizarea unui plan de răspuns al zonei euro la riscul de propagare a crizei datoriilor.

Acordul final include consolidarea Fondului de salvare financiară (FESF) şi un program de recapitalizare a băncilor pentru a le permite acestora să îşi amortizeze pierderile din datoria greacă.

Uniunea Europeană a ajuns miercuri seară la un acord pentru recapitalizarea băncilor, cu ocazia summitului de la Bruxelles, anunţă premierul Poloniei, Donald Tusk.

"Am ajuns la un acord privind recapitalizarea băncilor, care trebuie să fie unul dintre principalele noastre obiective", a declarat Tusk.

Printre măsurile prevăzute pentru consolidarea disciplinei bugetare comune a Uniunii monetare figurează "adoptarea, în fiecare stat, a unor reguli privind un buget echilibrat, care să transpună Pactul de stabilitate şi creştere în legislaţie, de preferinţă la nivel constituţional sau echivalent, până la sfârşitul anului 2012", afirmă textul adoptat la încheierea summitului de la Bruxelles.

Franţa şi Germania preconizau, la jumătatea lunii august, ca toate ţările din zona euro să adopte o regulă care să impună, prin Constituţie, limite ale datoriilor şi deficitului. Germania dispune de un astfel de proiect încă din 2009.

"Regula de aur" bugetară este unul dintre principalele argumente utilizate de statele din zona euro pentru a dovedi pieţelor hotărârea de a lua măsuri împotriva deficitelor şi de a reduce gradul de îndatorare. Citiţi mai mult despre "regulile de aur" bugetare care vor fi adoptate până la sfârşitul anului 2012.

Spania a adoptat o astfel de reglementare în septembrie, dar încercările Franţei în această direcţie au fost blocate de opoziţie, care consideră că o astfel de măsură reprezintă "o capcană politică". În Italia, Guvernul a aprobat în septembrie un proiect de includere a "regulii de aur" în legislaţie, însă acesta mai trebuie adoptat şi de Parlament, într-un proces de durată. Citiţi aici recomandările zonei Euro pentru Spania privind şomajul.

În afara zonei euro, Elveţia dispune de o astfel de reglmentare, în timp ce Marea Britanie a aplicat principiul între 1997 şi 2007.