De ce nu avem autostrăzi? (III)/ de Alex Dima

De la Deva la Piteşti ar trebui să fie un drum expres

"Stii cam cati bani am cheltuit noi pe studii de fezabilitate care nu s-au transpus niciodata in proiecte? - spune Alin Goga, fost director Departamentul Juridic CNADNR. 50 de milioane. Tara asta e plina de… autostrazi. Vreau sa spun ca s-au cheltuit ca zeci de milioane de euro."

Ludovic Orban sta deocamdata in fruntea clasamentului la capitolul bani cheltuiti pentru nimic. Zeci de milioane de euro pe proiecte si studii care putrezesc acum in magaziile ministerului.

Drumul expres Pitesti-Craiova ramane unul dintre cele mai scumpe proiecte. Neaplicat. Trei cutii cu harti si planuri. Milioane de euro. "Studiul a fost undeva la 6 milioane de euro, 13 au fost proiectarea si consultanta pe durata constructiei." - afirmă Vali Stoica, manager firma consultanta. Studiile si proiectele au termen de valabilitate. Pentru multe dintre ele a expirat si banii au fost pierduti. Fostul ministru Ludovic Orban e de alta parere - "Astia sunt bani aruncati? Nu. Nici macar acum nu sunt bani aruncati pentru ca ai posibilitatea sa reactualizezi indicatorii..." "Teoretic, insistă Vali Stoica, poti sa spui ca ai proiectul, dar este foarte neadevarat, fiindca toate avizele sunt pe o durata determinata, ele expira, aviz de mediu, aviz de utilitati… un an, ele expira pentru ca sunt puse intr-un raft si uitate."

In Ministerul Transporturilor nici macar nu se stie exact cati bani sunt investiti in aceste proiecte neaplicate. Am cerut o lista a lor si sumele care au fost cheltuite. Ni s-a facut demonstratia despre cum se cum se lucreaza cu cifrele, cu bani, in definitiv in compania condusa de Daniela Draghia, cea care acum cativa ani le atragea atentia subalternilor sa fie atenti la zecimale. Am calculat sumele de pe lista companiei. Adunate, dadeau peste 800 de milioane de euro, bani investiti doar in proiecte neaplicate. In fata acestei cifre, Compania a revenit, cu alta lista. Au umblat la cifre, au mai taiat din proiecte si ne-au cerut sa nu luam in seama prima lista. In total peste 40 de milioane de euro au fost aruncate in aceste magazii prafuite.

"De foarte multe ori se fac din birou, sau s-au facut din birou spune Alin Goga, fost director departamentul Juridic CNADNR. Nu s-au facut in realitate, nici studii geo-tehnice, nici nu s-au dus in mod real sa faca tot traseul sa vada daca acolo e un rau sau un pod. Sunt din birou… A raspuns vreodata cineva? Crezi ca vreodata a citit cineva metrii aia cubi care sunt pusi intr-un studiu de fezabilitate? Nu, pentru ca n-a avut cine."

Cateva sunt firmele de consultanta care lucreaza cu ministerul. Printre ele si firma lui Michael Stanciu. L-am intrebat daca i s-a cerut spaga pentru a primi lucrari. "Poate, cu foarte multi ani in urma... Vreau sa va spun un lucru. Firmele internationale au introdus sistemul. Va spun ca am fost chiar uluit. Veneam din Statele Unite, nu este o practica cu care sa fi fost obisnuit... Firmele straine veneau si dadeau darul aici, firmele straine i-au invatat pe romani..."

Mult mai deschis pe acest subiect este fostul director juridic din Companie, Alin Goga. "Treceau masini pe consultanta. Alea, dupa ce se termina contractul, revin CNADNR-ului, au baietii cate 4 masini. Ca ei trebuie sa aiba super Tuareguri, super Nissanuri... Sa se plimbe peste tot in tarisoara. E greu, nene, sa fii director!" "Ii spui alauia de la consultanta: prietene, vreau masina cutare, cu tapiteria din piele, culoarea cutare… Nu-mi aduci alta, fratioare… Daca aia traiesc, tu ii platesti…".

Parte din aceste masini le-am vazut in santier. La intalnirile cu noi, angajatii Companiei au venit cu ele...

Intre Pitesti si Ramnicu Valcea, mare parte din drum are limitare de viteza. Daca respecti limita formezi adevarate dopuri pe sosea. Pe aici trebuia sa treaca coridorul 4 paneuropean. De multi ani pe aici trebuia sa fie autostrada. Insa in anii 2000, guvernul Nastase a preferat sa incepa autostrada Transilvania. Autostrada transilvania, Brasov-Bors. 26 de metri latime pe 450 de km lungime. Deocamdata, autostrada Transilvania este doar un vis.

Povestea autostrazii Transilvania incepe in 2002, cand Adrian Nastase, premier pe atunci, s-a inteles cu omologul sau maghiar sa uneasca Romania cu Ungaria printr-o autostrada. Zis si facut. Fara licitatie, a fost aleasa firma americana Bechtel pentru a construi. Transonul Brasov Bors a fost impartit in opt sectoare. De la Brasov pana la Campia Turzii, 4 tronsoane, nici macar nu sunt proiectate. De autostrada dai abia la Campia Turzii. Chiar daca se circula de mai bine de un an pe ea, autostrada catre Gilau nu a fost terminata. De cate ori ploua, muncitorii intra sa curete santurile prost gandite. Apa sapa peste tot si mananca din pamantul pus in graba in jurul autostrazii. Aici clar vorbim de o greseala si de proiectare, si de executie. Apa vine de pe autostrada si sapa cu atata putere, incat, daca o sa continue asa, autostrada se va lasa. Vorbim de cea mai scumpa autostrada din Europa, din toata lumea: 1 miliard 134 de milioane de euro a platit statul roman pana acum pentru autostrada Transilvania. Si mai are de platit o datorie de 120 de milioane de euro. In 2011 guvernul a dat 25 de milioane de euro pentru aceasta autostrada. Nici macar un sfert din datoria catre americani. Daca imparti banii platiti la kilometri facuti rezulta un pret de 25 de milioane de euro pe kilometru. In fiecare luna, statul roman a platit americanilor cel putin un milion de euro in secret. Pentru ce? "Platile fac parte din sectiunea confidentiala a contractului, spune Nicoleta Davidescu, director Autostrada Transilvania. Platim conform prevederilor contractuale." Nicoleta Davidescu este director in Compania de autostrazi si raspunde de autostrada Transilvania. Contractul cu americanii e secret.

Sorin Bota, in 2003 era secretar de stat. Acum e senator PSD. Este unul dintre cei care au semnat contractul cu Bechtel. El s-a ocupat de finantare. Pretul a fost stabilit la 2,2 miliarde de euro. "Deci noi cu 2,2 faceam 430 de km si cu un miliard cheltuit pana acum avem 50 de km. Pai, unde e prostia? La noi, ca l-am facut la 2,2 sau la ei ca au facut cu miliard 50 de km? Pretul minim la noi in contract era de 5,5 milioane pe km."

Contractul avea multe hibe. Toate in defavoarea statului roman. Pentru ca a supervizat semnarea contractului, avocatul Simona Neagu a incasat peste 5 milioane de euro.

"...Eventual - spune Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor - tot domnul Bota ar putea sa ne explice cum de pe un contract individul care are 4 pagini s-au incasat 5 milioane si vreo 2 sute de mii de euro. Si anume 150 de mii pentru etapa de intiere. Ce sa initiezi la un contract care era cu o singura sursa si care, conform documentelor, a fost negociat timp de 6 zile in care au mai fost si niste sambete dupa varianta in limba engleza propusa de cei de la Bechtel." "In etapa de negociere, dupa cum avem documentele la minister, nu a fost nici o negociere, se incaseaza 5 sute de mii de euro si dupa care exista un onorariu de succes de 0,2 la suta din valoarea contractului care au mai fost 4,8 milioane de euro si care succes inseamna daca se semneaza contractul. Din moment ce se daduse ordonanta de guvern ca sa se incheie,normal ca avea succes. Nu succesul incheierii, ci succesul incheirii contractului."

"Vi se pare enorm pentru ca are anumite zerouri? Intreaba senatorul Sorin Bota. Pentru ca e mare raspunderea!" Pentru aceasta raspundere mare, n-a raspuns nimeni pana acum. Am incercat sa discutam cu avocatul Simona Neagu. Nu a vrut sa comenteze.

In contractul semnat in 2003, Bechtel se ocupa teoretic de tot. De la proiectare si pana la panglica de la inaugurare. Ba chiar se angaja sa vina si cu finantare. In 2005, noul ministru Gheorghe Dobre umbla la contract. Lucrarile se blocheaza, iar americanii profita. Nu se mai ocupa de proiectare si cresc nejustificat preturile. Pierdem si finantarea americana, platim si daune. Fostul ministru Dobre se ocupa si acum de drumuri. Este secretar general in Ministerul Transporturilor. I-am solicitat un interviu si ne-a transmis ca nu-i place sa discute cu presa.

Prostie sau interes? Aceasta este intrebarea. Zeci de milioane de euro am platit pentru ca autostrada Transilvania a trecut drept printr-un depozit de materiale periculoase. Chiar daca acum americanii au ajuns la o noua intelegere cu guvernul Romaniei, la noi se sta in continuare.

Nu si in Kosovo, unde Bechtel a mutat mare parte din utilaje.

In momentul in care au inceput sa sape, a aparut o alta problema, la Turda. Proiectul trasa autostrada exact prin mijlocul unui depozit cu deseuri periculoase. Ciudat lucru, dar nimeni nu a stiut pana atunci de existenta lui. "Compania nu a stiut pana in anul 2007 cand, la desfasurarea unui canal de irigatii, garda de mediu a sistat lucrarile la acel canal deoarece se intrase in zona depozitului" - spune Nicoleta Davidescu. La Turda, se stia de existenta terenurilor contaminate. Toata industria care a functionat aici a lasat urme in pamant. In plus, si acum sunt locuri in care esti avertizat ca terenul este contaminat cu deseuri periculoase. Stam si ne intrebam: de ce a luat-o autostrada pe aici?

Actualul sef al CNADNR isi noteaza si spune ca va cerceta. Cand, nu se stie. Ramane o greseala pentru care suntem buni de plata. Cat? Peste 40 de milioane de euro s-a platit pana acum pentru curatarea terenului si decontaminare. In final o sa coste cam 80 de milioane de euro. 65 de mii de tone de pamant asteapta inca sa fie decontaminate. Alte zeci de milioane de euro. In zona Turdei, autostrada a lasat adevarate cratere in pamant. Sunt zone in care s-a sapat pana si in jurul stalpilor de inalta tensiune.

Lup e lider sindical. Spune ca vinovati sunt guvernantii si nu compania americana. Acum, intreruperea lucrarilor la autostrada a pus pe butuci si industria care mai misca in zona. Somajul e in foloare la Turda. Ioan Muresan a fost dat afara de la compania americana. A ajuns in pragul saraciei. Are 16 copii. Din peste 3.400 de angajati au mai ramas nici 200.

La Savadisla este baza companiei americane. Minute in sir am asteptat sa fim primiti. Degeaba. Toata zona este impanzita de paznici. Nici nu te poti apropia de gardul companiei. Inautru, zeci de utilaje zac de ani de zile. Pana acum aici erau mult mai multe, sute de astfel de masini care au luat drumul strainatatii. Oricum stateau degeaba aici.

Ani la rand, statul roman a platit penalitati pentru ca americanii nu aveau unde sa foloseasca masinile. In vara, compania americana a mutat in Kosovo mare parte din utilaje.

Kosovo. O tara cat doua judete de la noi. Aici construiesc acum americanii de la Bechtel. Un santier care se intinde pe 40 km. In acesta luna, kosovarii vor inaugura autostrada. Aici a fost un razboi acum zece ani. Violente la granita cu sarbii sunt si acum. Cu toate astea, micul stat Kosovo se pune pe picioare. Pentru kosovari, construirea autostrazii care ii va lega de Albania este al doilea eveniment important dupa declarea independentei.

Ajungem la baza companiei Bechtel. Si aici, aceeasi situatie ca si in Romania. Cu toate ca reprezentantii guvernului kosovar le-au cerut sa ne primeasca in santier, cei de la compania americana nu au vrut sa dea ochii cu noi.

Aici au ajuns utilajele din Romania. La noi stateau, aici lucreaza. In Romania, in 7 ani, americanii au construit 50 de kilometri de autostrada. In Kosovo, intr-un an si cateva luni, au construit 90 de kilometri si vor primi 700 milioane de euro. Si nu se opresc aici. Peste 3 ani vor ajunge la Pristina, in capitala. "Este un pret bun - spune un director infrastructura - si este unul dintre cele mai rapide proiecte din sud-estul Europei si ca sa stiti face parte dintr-un coridor european, sapte, care va lega portul Durres din Albania, Pristina si coridorul 10 Nis in Serbia. Este o ruta internationala."

Pretul mediu pe kilometru este 8 milioane de euro, jumatate din pretul incasat de americani in Romania.

Albania se poate lauda cu un record. Acolo s-a construit o autostrada prin munti in doar 2 ani de zile. La noi, abia acum au inceput lucrarile pe tronsonul Sibiu-Deva. Avem morti pe sosele, timpi pierduti si cozi intinse pe kilometri.

Sa traversezi Romania la volan e un cosmar.

Autostrada Turda-Gilau se termina in camp, sub un pod. Pentru alte doua tronsoane din autostrada Transilvania, spre granita cu ungurii, nu sunt bani nici macar pentru proiectare. Abia dupa mai bine de o suta de km, intalnesti lucrari, in varful unui deal. Tronsonul 3 Suplacu de Barcau-Bors trebuia sa fie gata inca de acum un an si jumatate, dar lucrarile nci n-au inceput. Si aceste locuri sunt pazite cu strasnicie.

In timp ce noi filmam pe autostrada Transilvania, la Bucuresti se incheiau negocierile cu Bechtel. In negocieri au fost implicati atat seful statului roman, cat si ambasadorul american. In cele din urma, Bechtel a renuntat la pretentia de a mai construi alte tronsoane din autostrada. Vor termina doar lucrarile intre Suplacu de Barcau si Bors, iar pretul pe kilometru nu va depasi 7 milioane de euro. Statul roman se angajeaza sa plateasca datoriile.

La Suplacu de Barcau s-a construit cel mai lung viaduct din Romania cu 120 de milioane de euro. Fostul ministru Berceanu sustine ca existau cel putin cinci variante de a traversa aceasta zona. S-a ales cea mai scumpa. Acum si viaductul e pazit. Seful pazei ne obliga sa filmam de la distanta. In 2008 consultantul a atras atentia ca viaductul de la Suplacu de Barcau a fost prost construit. Pilonii au fost ridicati fara respectarea proiectului si s-a folosit beton de proasta calitate. Probabil acesta este unul dintre motivele pentru care ne tot mana sa plecam... Raportul este din noiembrie 2008. Am solictat companiei acest raport. Nu l-am primit. Chiar daca pe autostrada Transilvania nu se mai lucreaza de mult, firma care asigura consultanta si-a vazut de treaba. Pentru tot contractul, firma franceza Egis primeste de la statul roman 60 de milioane de euro. Si la usa acestei firme am batut. Si aici secret maxim.

La Chiribis a fost construit un terasament pe 25 de km. Din pacate a fost abandonat, au crescut balariile. Sunt oameni care spun ca acest terasament se degradeaza si va ajunge sa coste dublu. Degradarea terasamentului e bine pazita. Oamenii locului au vazut cum merg lucurile. "Au pus balast, a crescut iarba, iar au curatat..."

Termenul pentru realizarea autostrazii Transilvania este 2013.

Facem un salt in Ungaria. Cu autostrada M35 ungurii deja au ajuns la Debrecen. Mai au 60 de km si vor fi la granita, langa Bors, gata sa uneasca autostrada lor cu autostrada noastra. Vor avea parte atunci de o surpriza: vor cauta mult si bine autostrada Transilvania.

In Albania, tot compania americana Bechtel a construit autostrazi. Au vrut sa lege Kosovo de litoral. Adrian Birau le ofera consultanta albanezilor pentru a construi drumuri. "Inainte se facea de la Tirana la Kukes vreo 7 ceasuri. Acum - 2 ore. Drumul taie muntii in doua, cu viaducte, poduri si tuneluri."

Tunelul de la Kukes este absolut spectaculos. Are 5.600 de metri lungime, te plictisesti mergand prin el. Kosovarii si albanezii ii spun "tunelul prieteniei si al pacii". Ventilat, iluminat, asfaltul e ok. Are si limita 70 km/oră, dar nimeni nu o respecta. Autostrada Tirana-Kukes a fost terminata in 2009 si pentru 61 km prin munte, albanezii au platit un miliard de euro. Viceministrul Transportului si-a intrerupt concediul pentru a ne vorbi despre drumurile lor.

Este incredibil cum aceeasi companie americana care in Romania timp de 7 ani de zile n-a facut mare lucru, aici in nici trei ani a reusit sa taie muntii in doua!

Drumuri prin munti avem si noi. Valea Oltului. Sibiu-Pitesti. Tronsonul acesta ramane deocamdata un vis. Pentru a construi aceasta autostrada ar fi nevoie de 3,3 miliarde de euro. Nu se stie cand si daca vom avea bani pentru acest drum. Peste 15.000 de masini trec in fiecare zi pe aici. Un calvar pentru soferi. Cineva a incercat sa mai astupe din gropi cu bolovani. Le-am vorbit celor din Ministerul Transporturilor despre aceste gropi si, concidenta sau nu, la o saptamana de la filmare, podul era asfaltat.

Specialistii in drumuri au dubii asupra posibilitatii ca noi sa construim curand autostrada pe valea Oltului, este o zona extraordinar de complexa, cu alunecari de teren.

Alternativa este evidenta, prin Brasov. Dar nici pe Comarnic-Brasov situatia nu e prea roz. Deocamdata se lucreaza la proiect. Iar masinile stau la coada.

La Sinaia, de exemplu, s-a lucrat toata vara la un pod. Lucrarile ar fi trebuit sa fie gata inca de la inceputul anului. Nu s-a putut. In perioada de varf, pe aici trec zilnic peste 60.000 de masini. Un adevarat cosmar pentru soferi. Inca de pe vremea guvernarii PSD s-au intocmit proiectele, care au costat 5 milioane de euro. Sunt bani pierduti. In 2009 se organizeaza o licitatie pentru acest tronson si castiga consortiul Vinci-Aktor. Balbaiala si incompetenta celor din Ministerul Transporturilor au facut insa ca la cateva zile intelegerea sa cada. Alin Goga si-a pus semnatura pe acest contract si vorbeste despre adevaratele cauze care au dus la incetarea contractului. Anumite persoane din minister au vrut o spaga prea mare. "Gura lumii, eu spun, e o prostie, sa ma ierte, dar eu spun doar legendele urbane, ca e vorba de 40 de milioane cash si 400 de milioane in lucrari, pe 30 de ani. Cash, in punga, primiti de niste oameni… oriunede vor ei."

Dupa mai bine de 10 ore de la plecarea din Vama Veche ne apropiem de Sibiu. Centura Sibiului, 17 km, a costat peste o suta de milioane de euro. Si o sa mai coste. Lucrarile s-au intins pe patru guvernari. Constructia inceput in 2003, cu fonduri ISPA, fonduri de care se ocupa atunci actualul sef al CNADNR. A fost angajata firma Todini, din Italia. Dupa 3 ani s-a reziliat contractul. Toni primeste totusi 18 milioane de euro. O alta firma termina lucrarile pentru 50 de milioane de euro. Firma Todini a dat insa in judecata Compania de autostrazi si cere daune aproape 30 de milioane euro. Doar avocatii pentru procesele cu Toni au costat pana acum compania 1 milion 4 sute de mii de euro.

La Sebes se formeaza in fiecare zi cozi pe multi km.

Sibiu-Orastie, alt sector din Coridorul 4 paneuropean care asteapta de ani buni sa fie inceput. Acum, mai multe firme au catigat licitatiile si urmeaza ca in aceasta toamna sa se apuce de treaba. In total va costa 500 de milioane de euro.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 9 octombrie 2011