Europa a trecut printr-o săptămână de foc care a adus noi planuri de luptă anticriză, însă pieţele privesc tot cu neîncredere viitorul regiunii

Zona euro a trecut prin una dintre cele mai dificile şi importante săptămâni pentru istoria financiară a regiunii, în care liderii au convenit asupra unui răspuns mai cuprinzător ca niciodată la criza datoriilor prin care speră să izoleze uniunea monetară de turbulenţele pornite din Grecia.

Angajamentele la care s-a ajuns nu au reuşit însă să convingă pe deplin pieţele, acestea temându-se că pachetul de salvare a venit prea târziu şi este prea mic pentru a împiedica scufundarea unor economii mai mari, precum cea italiană, scrie The Wall Street Journal.

Elementele esenţiale are reacţiei zonei euro, care poartă clar amprenta influenţei Germaniei, sunt recapitalizarea băncilor, extinderea capacităţii fondului de salvare a spaţiului euro, Fondul European de Stabilitate Financiară, la 1.000 de miliarde de euro şi reevaluarea în scădere a datoriilor Greciei către bănci cu 50%.

Recapitalizarea băncilor, respectiv majorarea ratei de adecvare a capitalului instituţiilor de credit de la 5% la 9% până în iunie 2012, va necesita probabil 106 miliarde de euro.

Bursele europene şi de pe Wall Street au închis indecis şedinţa de tranzacţionare de vineri, prima după stabilirea planurilor anticriză, iar investitorii au cerut dobânzi mai ridicate pentru randamentele obligaţiunilor italiene şi spaniole. Piaţa obligaţiunilor este deosebit de importantă pentru guvernele europene deoarece de acolo ele se împrumută pentru satisfacerea nevoilor financiare. Italia are datorii de 1.900 de miliarde de euro, din care anul viitor ajung la scadenţă 200 de miliarde de euro.

Care sunt îngrijorările pieţelor şi analiştilor

Investitorii au destule motive pentru a rămâne precauţi, notează WSJ. Una dintre întrebările care se ridică este aceea dacă planul de extindere a FESF va reuşi.

În strategia oficialilor europeni, fondul ar trebui să sprijine ţările cu probleme dacă accesul acestora la finanţare este restricţionat, dar şi să ofere investitorilor garanţii parţiale pentru pierderile pe datorii guvernamentale. Incertitudinile persistă pe ambele fronturi, situaţia devenind mai dificilă dacă Italia nu se va mai împrumuta de pe pieţe, aşa cum a fost cazul Greciei şi Irlandei.

"Puterea de foc a fondului nu este suficientă pentru a calma temerile", spune un analist al RBS.

Pieţele se tem, de asemenea, că angajamentul de a majora puterea de creditare a FESF nu va putea fi respectat, având în vedere problemele financiare ale statelor contribuabile, potrivit The Guardian. În aceste condiţii, europenii caută sprijin financiar de la China, deţinătorul celor mai mari rezerve valutare din lume. Însă vice-ministrul chinez de finanţe Zhu Guangyao a declarat că Beijingul vrea mai multe detalii "tehnice" înainte de a lua vreo decizie sau face vreo investiţie. Investitorii în obligaţiuni sunt totodată îngrijoraţi de perspectiva unei recesiuni în Europa.

Germania a dictat planurile de salvare

Cancelarul Angela Merkel a ieşit de la negocierile dintre oficialii europeni cu un plan anticriză care ar fi putut la fel de bine să fi fost scris la Berlin, impunându-se astfel nu doar ca lider al Germaniei, ci ca unul de anvergură europeană şi internaţională, comentează Bloomberg.

Liderul german l-a obligat pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy să accepte ca FESF să fie folosit pentru bănci doar în ultimă instanţă, a respins implicarea automată a BCE în combaterea crizei şi a readus băncile la masa negocierilor pentru a accepta pierderi mai mari legate de datoriile Greciei. Merkel a obţinut chiar concesii bugetare mai mari din partea premierului italian Silvio Berlusconi.

Soros atacă angajamentul liderilor europeni

Investitorul miliardar George Soros a atacat lipsa de leadership de la vârful zonei euro şi a apreciat că înţelegerile convenite săptămâna trecută vor rezista între "o zi şi trei luni".

El consideră că "tunsoarea de 50%" făcută datoriilor greceşti deţinute de mediul privat va reduce în realitate datoria elenă cu doar 20%. Soros crede, de asemenea, că măsurile convenite pentru Grecia sunt insuficiente pentru a stopa declinul economic, ceea ce va duce la creşterea turbulenţelor sociale.

"Având în vedere magnitudinea crizei, măsurile sunt din nou insuficiente şi vin prea târziu. Din nefericire nu este ultima criză, deoarece problemele fundamentale nu au fost rezolvate. Este clar că datoria Greciei nu este sustenabilă, iar ţara este insolventă."

Investitorul a atenţionat că multe dintre bănci nu vor accepta voluntar măsurile convenite deoarece vor aştepta asigurările oferite de CDS-urile (credit default swaps) pe care le deţin pentru datoria elenă.