Legile iubirii/ de Elisabeta Lăsconi

O scriitoare cosmopolită şi îndrăzneaţă îl concurează pe Orhan Pamuk în literatura turcă şi se bucură de succes remarcabil, de traduceri în peste 25 de ţări. Elif Shafak s-a născut în Franţa, şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa în Spania şi Iordania, a revenit la Istanbul pentru studii, iar în prezent predă la Universitatea din Arizona. Trei experienţe decisive din biografia interioară se reflectă în cărţile ei: mistica sufismului, vraja oraşului Istanbul şi maternitatea.

De aproape un deceniu şi jumătate scrie şi publică romane, mai întâi în turcă - "Sufiştii" (1997), distins cu premiul Mevlana, "Oglinzile oraşului" (1999), laureat al premiului Uniunii Scriitorilor Turci, "Privirea" (2000) şi "Palatul Păduchilor" (2002). Consacrarea internaţională i-o aduce romanul scris în engleză, "Bastarda Istanbulului" (2006, tradus la noi în anul următor), ultima carte, "Cele patruzeci de legi ale iubirii", a atins tiraje-record în Turcia (în prima săptămână s-a vândut suta de mii de exemplare, iar numărul traducerilor tot creşte).

"Cele patruzeci de legi ale iubirii" probează că iubirea depăşeşte orice hotar - timp şi ţări şi continente, religii şi credinţe. Ella Rubinstein trăieşte în America prezentului, dedicată cu totul familiei, şi soţului şi celor trei copii, până când o mică slujbă de lector pentru un agent literar o prinde în mrejele unui manuscris, "Dulce blasfemie", aruncând-o înapoi cu opt secole, în Anatolia. Ea urmăreşte tot mai pasionată şirul de întîmplări care-l aduc pe ciudatul derviş rătăcitor, Shams din Tabriz, în preajma lui Rumi, necazurile sporind în jur pe măsură ce iubirea lor pur spirituală îl transformă pe cărturar în mare poet mistic.

"Dulce blasfemie" îl are ca autor pe Aziz Z. Zahara, trăitor la Amsterdam, dar călător pe mai multe continente. Pe măsură ce se afundă în povestea extraordinară a întâlnirii lui Rumi cu Shams din Tabriz, Ella începe să vadă viaţa altfel, începând şi sfârşind cu sine. Se topesc în aer grijile - infidelitatea soţului, dorinţa de emancipare a fiicei mai mari ca şi ciondănelile gemenilor, şi începe să se gândească la propriile stări şi dorinţe. Mesajele pe care le schimbă cu autorul devin parte din viaţa ei, până când înţeleagă că s-a îndrăgostit de el, iar venirea lui la Boston o determină să ia decizii radicale pentru viaţa ei.

Cititorul are parte de o iniţiere în gândirea sufită, de accesul la o tradiţie ce impresionează prin cuprindere şi profunzime, dar oferite prin ficţiune de către o cunoscătoare, căci încă de la debut, Elif Shafak se preocupă de tradiţia sufi, o interesează dervişii rătăcitori, s-a documentat serios. Şi Rumi şi Shams din Tabriz sunt figuri istorice, primul mare poet al tradiţiei sufite, celălalt - figură obscură, ce tulbură ordinea existentă.

În roman, personajul original este dervişul rătăcitor. Înţelept şi clarvăzător, el îi schimbă pe toţi cei ce-i întâlneşte, vede prin uşi, ca şi prin gânduri, tot aşa cum îşi întrezăreşte şi moartea. Catalizează prefaceri decisive: pe târfa din bordel o învaţă să se preţuiască pe sine, aşa că îşi urmează dorinţa şi se dedică rugăciunii, îi înalţă pe cei mai păcătoşi, plin de blândeţe, îi înfruntă mânios pe cei puternici şi le destramă fala şi gloria.

Elif Shafak a construit cartea folosind formule subtile: istorii paralele de iubire, romanul din roman, prezenţa unei "inimi" pulsând: codul celor 40 de legi ale iubirii. Ea reuneşte nu doar timpuri, ci lumi contradictorii, Occidentul şi Orientul prin povestea de dragoste între o evreică şi un credincios convertit la sufism, ca şi cea a iubirii mistice de neînţeles, care sparge coaja obişnuinţelor.

De altfel, într-un interviu, Elif Shafak mărturisea: "Când scriu, sunt ca un compas. Am un picior ancorat solid în cultura şi istoria societăţii turce şi altul care se plimblă prin lume." Iar cititorul o urmează în periplul trasat de compasul miraculos al fanteziei şi erudiţiei. Iar romanul ei are toate şansele să devină pentru unii carte de căpătâi, pentru alţii proză unică a inimii.

Elif Shafak, Cele patruzeci de legi ale iubirii, traducere din limba engleză de Ada Tănasă, Editura Polirom, 2011, 376 pag.