Oamenii de afaceri învaţă Guvernul cum să facă bugetul în 2012: Continuaţi investiţiile şi tăiaţi cheltuielile cu Poliţia şi cu Armata!

Reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar, în special cele cu angajaţii din Poliţie şi din armată, corelată cu continuarea investiţiilor în moderni­zarea aparatului de stat ar trebui să fie prioritare pe agenda guvernanţilor care lucrează în prezent la elaborarea bugetului pentru 2012.

ZF a elaborat o serie de recomandări pentru construcţia bugetului de stat în 2012 pe baza propunerilor venite din partea oamenilor de afaceri şi a directorilor de multinaţionale de pe piaţa locală.

Legea bugetului de stat, cel mai important act normativ al unui an fiscal, trebuia să fie de mai bine de două săptămâni în dezbaterea Parlamentului, însă, la fel ca în anii anteriori, bugetul de stat nu a fost încă promovat nici măcar în Guvern.

"Guvernul ar trebui să taie costuri de la armată şi de la Poliţie, pentru că acestea produc mari dezechilibre în sistem şi România nu are nevoie în acest moment de structuri de o asemenea dimensiune. Numărul de poliţişti per capita este mult mai mare decât media la nivel european, iar costurile anexate acestor categorii de bugetari - cu salariile, cu maşinile sau cu combustibilul - produc anomalii grave în sistemul bugetar. Ambiţiile Guvernului sunt mari, dar realizările puţine. Ar mai trebui să se reducă şi numărul de bugetari, pentru că sunt mai mulţi decât pe vremea guvernului Năstase", este de părere Liviu Drăgan, directorul general al TotalSoft, unul dintre cei mai mari producători locali de soft.

Statul cheltuie anual peste 1,4 mld. euro (adică 12% din bugetul pentru salariile bu­ge­tarilor) pentru plata sala­riilor celor peste 200.000 de poliţişti şi jandarmi.

O statistică a ZF pe baza datelor de la INS arată că, la finele lunii iulie 2011, erau înre­gis­traţi 199.000 de funcţio­nari în adminis­traţia pu­blică şi apă­rare, cu 40.000 mai mult decât în decem­brie 2004, anul când PDL a venit la putere îm­pre­ună cu PNL.

Pe de altă parte, Adrian Porfir, mana­gerul pe Europa de Sud-Est al Megaprofil (de­ţinută de Joris Ide Group, o companie bel­giană de produse de construcţii din oţel cu 16 fabrici în şapte ţări), este de părere că, pentru o re­ducere se­mni­fica­tivă a costurilor, dar mai ales pentru creş­terea veni­turilor, tre­buie operate conce­dieri în sis­temul bugetar, care să fie corelate cu creşterea salariilor bugetarilor rămaşi.

"Ar trebui redus numărul de bugetari şi să crească costurile cu salariile celor rămaşi, pentru a creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene.

Oamenii prost plătiţi şi slab pregătiţi nu-şi vor asuma răs­punderea pen­tru proiec­tele aprobate, iar un număr mai mic de funcţio­nari bine pregătiţi pe acest lanţ trofic ar putea duce la o absorbţie mai mare a fondurilor europene, care reprezintă singura sursă de finanţare care nu ne costă nimic", spune Porfir.

În opinia sa, o altă recomandare pentru eficien­tizarea cheltuielilor în sistemul public ar putea fi reducerea numărului de instituţii şi agenţii aflate în subordinea Gu­ver­nului, precum şi a numărului de paşi pe care trebuie să-i parcurgă un investitor prin crearea aşa-numitelor ghişee unice - "one stop show".

Theodor Alexan­dres­cu, managerul care conduce din 2005 firma de asigurări de viaţă Alico (fosta AIG Life), este de părere că ar trebui continuate investiţiile în sectorul public, însă acestea trebuie făcute în proporţie cu ceea ce statul îşi permite.

În opinia sa, una dintre cele mai mari greşeli o re­prezintă faptul că şoma­jul în rândul angajaţilor care provin din sectorul bugetar este redus, pentru că, având de lucru la stat, oamenii nu sunt motivaţi să aducă valoare adăugată în economie prin întreprinderea unei activităţi în domeniul privat.

"Cel mai mare cancer al societăţii îl reprezintă subvenţiile sociale, pentru că în loc să li se dea bani pentru a crea valoare adăugată, oamenilor li se dau ajutoare pentru supravieţuire. Nu subvenţiile sociale sunt cheia evoluţiei, ci subvenţiile pentru micii întreprinzători", spune Alexandrescu.

Vladimir Sterescu, country ma­na­ger al Computer Generated Solutions (CGS), un furnizor de servicii de call-center care are aproape 2.500 de angajaţi în Bucureşti, Braşov şi Sibiu, spune că acordarea unor subvenţii pentru oamenii de afaceri care creează noi locuri de muncă şi continuarea restructurărilor în sectorul bugetar ar fi recomandabile pentru construcţia bugetului de anul viitor.

"De asemenea, ca şi stat, şi mai ales în această perioadă economică, aş consuma mult pentru a ajuta companiile să producă. Însă aş consuma la preţul corect şi aş dori o transparenţă totală a tuturor achiziţiilor, dar şi a motivării ce stă la baza achiziţiei. Astfel, cred că s-ar crea o reducere de costuri semni­ficativă", a spus Sterescu.

Exemplele ultimilor doi ani (2009 - buget construit pe o creştere a PIB-ului cu 2%, în realitate -7%; 2010 - creştere prognozată de 1,5%, dar în realitate a fost o scădere de 2%) arată că Guvernul are nevoie de expertiza unor oameni cu experienţă din mediul privat în construcţia şi execuţia bugetară, dacă vrea ca ţintele ce urmează să fie asumate pentru 2012 să fie credibile.

Vor coincide estimările din bugetul care urmează să fie aprobat cu realitatea economică din piaţă?

Cu ce propuneri pentru bugetul din 2012 au venit ieri oamenii de afaceri:

• Dan Ostahie, proprietarul şi preşedintele retailerului de electronice, electrocasnice şi produse IT Altex: Obiectivele BNR (ce privesc ţinta de 2% pentru inflaţie) şi cele ale Guvernului (ce privesc reducerea deficitului bugetar la mai puţin de 2% din PIB şi creşterea investiţiilor) nu răspund nevoilor legitime privind creşterea economică şi creşterea nivelului de trai în România.

• Ovidiu Wencz, executivul care a ocupat timp de nouă ani funcţia de director general al producătorului de mezeluri Campofrio: Ar trebui revizuită structura de personal în raport cu media europeană, adică să se vadă câţi contribuabili corespund unui funcţionar în România şi cum este la nivel european. Iar dacă se constată că sunt prea mulţi, să se ia măsurile manageriale necesare. Eu reduceam numărul de angajaţi atunci când vânzările - şi implicit producţia - de mezeluri scădeau, e aritmetică simplă. Sigur vor fi rezultate de optimizare bugetară în această zonă dacă se iau deciziile corecte.

• Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna, cel mai mare îmbuteliator local de apă în watercoolere (sisteme de răcire-încălzire): Problema principală la bugetul de stat o reprezintă faptul că nu este asumat de către toţi cei care au participat la execuţia acestora. Toţi cei care iau decizii privind cheltuirea banilor publici trebuie să poarte responsabilitatea pentru ceea ce au semnat, la fel cum se întâmplă în firmele private.

• Jean Valvis, proprietareul Valvis Holding: Investiţiile nu ar trebui să sufere mai ales în domeniile unde România are un avantaj comparativ. Un astfel de domeniu este agricultura. Nu văd cum altfel România ar putea ieşi cu bine din acest război economic mondial. Mai cred că nu ar trebui susţinute sectoarele cu datorii şi pierderi. Nu trebuie investiţi bani în aceşti zombie economici.

• Gabriel Cârlig, proprietarul Jolidon: Este cert că nu trebuie tăiate investiţiile. Ar trebui în primul rând revitalizate investiţiile şi consumul. Încă mai poate fi restructurat aparatul de stat.