Oamenii de afaceri învaţă Guvernul cum să facă bugetul în 2012: De ce ne descurcam cu 7-8 funcţionari într-o instituţie şi acum avem nevoie de 17-20?
Stimulaţi investiţiile şi asiguraţi-vă că ele se fac nu doar pe hârtie! - acesta este cel mai important sfat pe care antreprenorii români îl adresează Guvernului, care ar trebui însă să se uite cu mai mare atenţie la aparatul administrativ şi la cât de stufos a devenit acesta.
"Avem mult prea mulţi funcţionari. Pentru ce sunt necesari 17-20 de angajaţi (într-o instituţie - n. red.) când altădată erau 7-8", se întreabă Mihai Miron, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din industria farmaceutică. Miron a vândut primul business creat către gigantul GSK, dar ulterior a pus bazele unui nou grup în industria farmaceutică, grup ce a ajuns la afaceri de peste 100 mil. euro.
Miron este de părere că ar trebui stimulate investiţiile, "aşa cum s-a întâmplat în anii '90" prin neimpozitarea profitului reinvestit, ceea ce ar ajuta atât companiile locale, cât şi cele internaţionale.
Ziarul Financiar a cerut în ultima săptămână opinia mai multor antreprenori români şi a unor şefi de companii legată de modul în care pot fi reduse cheltuielile în 2012. Legea bugetului de stat, cel mai important act normativ al unui an fiscal, trebuia să fie de mai bine de două săptămâni în dezbaterea Parlamentului, însă, la fel ca în anii anteriori, bugetul de stat nu a fost încă promovat nici măcar în Guvern.
Antreprenorii chestionaţi de ZF au atras atenţia asupra faptului că în ultimii doi ani România a pornit la drum cu un buget care s-a dovedit complet nerealist şi au spus că ar fi necesară o responsabilizare a celor care întocmesc bugetul astfel încât aceştia să poată fi traşi la răspundere în momentul în care ţintele stabilite sunt contrazise sever de realitate. În 2009 a fost prognozată o creştere a PIB-ului cu 2%, dar în realitate economia locală s-a confruntat cu o recesiune puternică şi a terminat cu un minus de 7%, iar în 2010 creşterea prognozată a fost de 1,5%, dar în realitate a fost o scădere de 2%.
"Dacă investiţiile s-ar menţine (în 2012 - n. red.) la nivelul anunţat (iniţial pentru 2011 - n. red.) şi chiar s-ar face, ar fi foarte bine", a spus Mihai Marcu, preşedintele MedLife, companie de servicii medicale private care anul acesta estimează o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro.
Marcu este de părere că un subiect foarte important îl reprezintă reducerea numărului de bugetari în acord cu obiectivele asumate cu FMI şi Banca Mondială, iar bugetul Sănătăţii ar trebui ajustat în sus, către media europeană. "Ar trebui redus numărul bugetarilor şi să se menţină salariile, iar dacă exerciţiul bugetar va permite, o eventuală creştere a acestora", a adăugat Marcu.
O statistică a ZF pe baza datelor de la INS arată că, la finele lunii iulie 2011, erau înregistraţi 199.000 de funcţionari în administraţia publică şi apărare, cu 40.000 mai mult decât în decembrie 2004, anul când PDL a venit la putere împreună cu PNL.
"Optez pentru un aparat bugetar bine optimizat, ca şi număr şi eficienţă, dar aceasta este o chestiune care se face în timp. Nu sunt adeptul tăierilor iraţionale, astfel că trebuie multă minte şi muncă pentru a face acest lucru", spune Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează unul dintre cei mai importanţi constructori români, Delta ACM 93.
Antreprenorul român consideră însă că investiţiile ar trebui să reprezinte cheia bugetului de stat. "Acestea ar trebui crescute, pentru că la rândul lor atrag alte investiţii. Spre exemplu, investiţiile în infrastructură şi dezvoltare atrag investiţii în turism şi nu numai", spune Florea Diaconu.
Şi Constantin Tudorache, directorul executiv al Sarantis România, unul dintre cei mai mari zece jucători de pe piaţa de cosmetice, cu afaceri de aproape 40 de milioane de euro anul trecut, crede că Guvernul trebuie să susţină investiţiile publice pentru că astfel poate creşte şi consumul. Afirmaţiile executivului vin în contextul în care consumul continuă să scadă şi în 2011, declinul din ultimii trei ani apropiindu-se de 20 de procente.
"Sunt sigur însă că guvernul poate opera noi restructurări ale aparatului bugetar", care adaugă: "pe lângă restructurarea bugetară, Guvernul trebuie să reevalueze şi să eficientizeze chetuielile cu bunurile şi serviciile, trebuie să elimine corupţia şi să transparentizeze licitaţiile publice".
De aceeaşi părere este şi omul de afaceri Daniel Mocanu, unul dintre acţionarii companiei şi cel care conduce operaţiunile DAAS, unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru hoteluri, restaurante, firme de catering sau magazine alimentare.
"Trebuie reduse cheltuielile cu bunuri şi servicii. Ar trebui ca guvernul să organizeze un departament de achiziţii centralizate, la fel cum fac companiile mari. Trebuie angajaţi în cadrul acestui departament o serie de specialişti care să verifice cu atenţie cum şi pentru ce sunt cheltuiţi banii."