Oamenii de afaceri învaţă Guvernul cum să facă bugetul în 2012: De ce ne descurcam cu 7-8 funcţionari într-o instituţie şi acum avem nevoie de 17-20?

Autori: Ioana David , Cristina Rosca , Andreea Neferu 10.11.2011

Stimulaţi investiţiile şi asiguraţi-vă că ele se fac nu doar pe hârtie! - acesta este cel mai important sfat pe care antrepre­norii ro­mâni îl adresează Guver­nului, care ar trebui însă să se uite cu mai mare atenţie la apa­ra­tul admi­nistrativ şi la cât de stufos a devenit acesta.

"Avem mult prea mulţi func­ţio­nari. Pen­tru ce sunt ne­ce­sari 17-20 de an­gajaţi (într-o in­sti­tuţie - n. red.) când altădată erau 7-8", se întreabă Mihai Miron, unul dintre cei mai cu­noscuţi antreprenori români din in­dustria farmaceutică. Miron a vândut pri­mul business creat către gigantul GSK, dar ulte­rior a pus bazele unui nou grup în indus­tria farmaceutică, grup ce a ajuns la afaceri de peste 100 mil. euro.

Miron este de părere că ar trebui sti­mulate investiţiile, "aşa cum s-a întâmplat în anii '90" prin neimpozitarea profitului re­in­vestit, ceea ce ar ajuta atât companiile lo­cale, cât şi cele internaţionale.

Ziarul Financiar a cerut în ultima săptă­mână opinia mai multor antreprenori ro­mâni şi a unor şefi de companii legată de modul în care pot fi reduse cheltuielile în 2012. Legea bugetului de stat, cel mai impor­tant act normativ al unui an fiscal, trebuia să fie de mai bine de două săptămâni în dezbaterea Parlamentului, însă, la fel ca în anii anteriori, bugetul de stat nu a fost încă promovat nici măcar în Guvern.

Antreprenorii chestionaţi de ZF au atras atenţia asupra faptului că în ultimii doi ani România a pornit la drum cu un buget care s-a dovedit complet nerealist şi au spus că ar fi necesară o responsabilizare a celor care întocmesc bugetul astfel încât aceştia să poată fi traşi la răs­pundere în momentul în care ţintele stabilite sunt contrazise sever de realitate. În 2009 a fost prognozată o creş­te­re a PIB-ului cu 2%, dar în realitate eco­no­mia locală s-a con­frun­tat cu o rece­siu­ne pu­ter­nică şi a terminat cu un mi­nus de 7%, iar în 2010 creşterea prognoza­tă a fost de 1,5%, dar în rea­li­tate a fost o scădere de 2%.

"Dacă investiţiile s-ar men­ţine (în 2012 - n. red.) la ni­ve­lul anunţat (iniţial pentru 2011 - n. red.) şi chiar s-ar face, ar fi foarte bine", a spus Mihai Marcu, preşe­din­tele MedLife, companie de servicii medicale private care anul acesta estimează o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro.

Marcu este de părere că un subiect foar­te important îl reprezintă reducerea numă­rului de bugetari în acord cu obiectivele asu­mate cu FMI şi Banca Mondială, iar bugetul Sănătăţii ar trebui ajustat în sus, către me­dia europeană. "Ar trebui redus numărul bu­getarilor şi să se menţină salariile, iar dacă exerciţiul buge­tar va permite, o eventuală creş­tere a aces­tora", a adăugat Marcu.

O statistică a ZF pe baza datelor de la INS arată că, la finele lunii iulie 2011, erau înre­gistraţi 199.000 de funcţionari în ad­mi­nis­traţia publică şi apărare, cu 40.000 mai mult decât în decembrie 2004, anul când PDL a venit la putere împreună cu PNL.

"Optez pentru un aparat bugetar bine op­ti­mizat, ca şi număr şi eficienţă, dar aceas­ta este o chestiune care se face în timp. Nu sunt adeptul tăierilor iraţionale, astfel că tre­buie multă minte şi muncă pentru a face acest lucru", spune Florea Diaconu, omul de afa­ceri care controlează unul dintre cei mai im­portanţi constructori români, Delta ACM 93.

Antreprenorul român consideră însă că inves­tiţiile ar trebui să reprezinte cheia bu­ge­tului de stat. "Acestea ar trebui crescute, pen­tru că la rândul lor atrag alte investiţii. Spre exemplu, investiţiile în infrastructură şi dezvoltare atrag investiţii în turism şi nu numai", spune Florea Diaconu.

Şi Constantin Tudorache, directorul executiv al Sarantis România, unul dintre cei mai mari zece jucători de pe piaţa de cos­metice, cu afaceri de aproape 40 de milioane de euro anul trecut, crede că Guvernul tre­buie să susţină investiţiile publice pentru că astfel poate creşte şi consumul. Afirmaţiile exe­cutivului vin în contextul în care con­sumul continuă să scadă şi în 2011, declinul din ultimii trei ani apropiindu-se de 20 de procente.

"Sunt sigur însă că guvernul poate opera noi restructurări ale aparatului bugetar", care adaugă: "pe lângă restructurarea buge­tară, Guvernul trebuie să reevalueze şi să efi­cientizeze chetuielile cu bunurile şi ser­viciile, trebuie să elimine corupţia şi să trans­parentizeze licitaţiile publice".

De aceeaşi părere este şi omul de afaceri Daniel Mocanu, unul dintre acţionarii com­paniei şi cel care conduce operaţiunile DAAS, unul dintre cei mai importanţi furni­zori de echipamente pentru hoteluri, restau­rante, firme de catering sau magazine alimentare.

"Trebuie reduse cheltuielile cu bunuri şi servicii. Ar trebui ca guvernul să organizeze un departament de achiziţii centralizate, la fel cum fac companiile mari. Trebuie angajaţi în cadrul acestui departament o serie de specialişti care să verifice cu atenţie cum şi pentru ce sunt cheltuiţi banii."