Din Shanghai la Hollywood/ de Elisabeta Lăsconi

Ultimii ani au adus în prim-plan China cu istoria ei prea puţin cunoscută, cu o tradiţie culturală de câteva milenii, aşa că, în mod firesc, romanele se transformă şi în porţi de pătrundere în lumea chineză. Dar un sinolog se formează în câteva decenii, tot atât cât are nevoie un traducător ca să asimileze limba şi literatura chineză, până să rişte aventura transpunerii de poveşti dintr-un cod cultural în altul.

Şi, revenind la cultura chineză, ea cunoaşte un fenomen interesant, ajunge la noi după un ocol american şi în veşminte lingvistice englezeşti. Trei scriitoare au cucerit milioane de cititori cu romane devenite rapid bestseller: Amy Tan, Anchee Min şi Lisa See. Doar Anchee Min s-a născut şi a crescut în China, a reuşit să ajungă în America, s-a dedicat scrisului, iar romanele ei au tentă biografică, având ca personaje pe Împărăteasa Orhidee, pe doamna Mao şi pe Pearl Buck.

Amy Tan şi Lisa See provin din familii chinezeşti, americanizate, dar care îşi duc cu ele zestrea veche: structura şi ierarhia familiei, educaţia dată copiilor, mentalitatea. Poveştile lor recuperează strat cu strat dramele ce au zguduit China în prima jumătate de secol XX şi căile alese de chinezi pentru a supravieţui, nu de puţine ori, calea fiind cea a exilului în locuri cât mai depărtate. Şi astfel diferenţa dintre civilizaţii şi culturi ajută un cititor prea puţin iniţiat să înţeleagă.

Şi, în trecere, aş aminti că poveştile chinezilor din America de Nord sunt concurate serios de istoriile chinezilor din America de Sud, le-am descoperit în romanele bestselleristelor Isabel Allende, Zoe Valdes şi neobişnuita Daina Chaviano, toate trăind pe alt continent. Ne aflăm aşadar în faţa unei expansiuni literare complexe, pregătind de vreo două decenii orizontul de aşteptare pentru capodoperele mai noi sau mai vechi ale literaturii chineze.

Până atunci însă, un roman ca "Fetele din Shanghai" de Lisa See înfăţişează destinele a două surori, Pearl şi May, străbătând vâltoarea ce a zguduit China. Surorile trăiesc într-o familie înstărită, dintr-un Shanghai cosmopolit, amintind de Parisul anilor nebuni, unde contrariile colorează viaţa oraşului: milionari şi cerşetori, gangsteri şi şi revoluţionari. De la existenţa fără griji, surorile se trezesc brusc într-o lume zguduită din temelii.

Cele două surori părăsesc Shanghaiul distrus de bombele japoneze, iar fuga le duce în sud şi apoi la Hong Kong, până să ajungă în America, la "Muntele de aur". Duc cu ele povara unei rivalităţi mai mult sau mai puţin ascunse, obligaţiile de familie şi ambiţia de a-şi găsi loc în lumea americană. Cititorul atent recunoaşte în fundal fracturile secolului al XX-lea, cu războaie şi revoluţii ce spulberă familii şi răsucesc existenţe.

Cititorii fascinaţi de Orient vor găsi multe detalii despre viaţa familiei chinezeşti. Când am răsfoit prima oară cartea, pagina citită cuprinde o lecţie dată de mamă celor două surori, explicându-le firea, temperamentul şi viaţa ce le aşteaptă în funcţie de zodia fiecăruia, Pearl fiind Oaie, iar May - Dragon.

Credinţele şi cutumele străvechi se îmbină cu datele despre anii americani ale chinezilor care şi-au dus cu ei bucăţi din ţara pierdută. Surorile au parte şi de unele, şi de altele, căci ele împart totul, până şi iubirea sau maternitatea, în drumul lor din Shanghaiul unde au pierdut tot până la Hollywood, unde regăsesc câte ceva din tot ce-au pierdut. Cele trei părţi ale cărţii - Soarta, Norocul şi Destinul, îndeamnă pe cititor să exploreze mai departe o filosofie şi o viziune asupra vieţii prea puţin ştiută.

Lisa See, Fetele din Shanghai, traducere din limba engleză şi note de Valentina Tache, Editura Allfa, colecţia "Strada ficţiunii", Bucureşti, 2011, 416 pag.