Tot mai multe avertismente asupra unei crize de lichiditate în Europa de Est. Ce poate face România?

Marile instituţii de presă occiden­tale sunt tot mai îngrijorate că băncile din Vest afectate de criza datoriilor suverane vor retrage fonduri din subsidiarele est-europene, inclusiv Ro­mânia, riscând să arunce regiunea într-o criză de lichiditate. Ultimul avertisment vine de la o agenţie de rating, Standard& Poors.

Ce soluţie are România pe termen scurt dacă va fi lovită de o criză de lichiditate şi ce soluţii are pe termen mediu şi lung pentru ca alte crize asemănătoare să nu pună ţara în situaţii dificile?

The Wall Street Journal şi Financial Times, cele mai puternice publicaţii de business din lume, Bloomberg şi Reuters, printre cele mai importante agenţii de ştiri la nivel mondial, avertizează într-un fel sau altul asupra pericolului ca băncile din vestul Europei, înfometate de lichidităţi, să se folosească de fondurile unităţilor din estul Europei pentru a-şi întări poziţia financiară.

În cel mai recent avertisment, preluat de Bloom­berg, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's arată că Austria ar putea avea resurse insuficiente pentru a susţine subsidiarele din Europa de Est ale băncilor austriece dacă instituţiile de credit apelează din nou la ajutorul statului.

Băncile austriece, între care Erste şi Raiffeisen, sunt cei mai mari creditori în Europa de Est, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale. În România, Erste controlează BCR, în timp ce Raiffeisen şi Volksbank au operaţiuni sub brand propriu.

FMI se teme de un deficit de finanţare în Est

Un avertisment puternic vine şi din partea FMI, care prin directorul general Christine Lagarde atenţionează că Europa de Est s-ar putea confrunta cu un deficit de finanţare odată cu retragerea lichidităţilor din regiune de către băncile din Vest. Mesajul este transmis tot de Bloomberg. În sistemele financiare din fostul bloc comunist persistă "falii mari", care amplifică impactul dependenţei mari de exporturile către Europa de Vest, a spus Lagarde.

Riscurile includ îndatorare externă ridicată şi împrumuturile în monedă străină, ambele finanţate de bănci din Europa de Vest, a menţionat şeful FMI. "Dacă se intensifică furtuna în zona euro, Europa emergentă, cel mai apropiat vecin, va fi lovită grav. Atunci, băncile-mamă din Europa de Vest, cruciale în menţinerea pe linia de plutire a economiilor din regiune, nu ar mai fi în mod sigur aici pentru a susţine creşterea şi stabilitatea acestor ţări", a avertizat Lagarde.

Protecţionismul din Vest loveşte cel mai dur Estul

Publicaţia britanică The Guardian scrie că băncile vestice au început să practice o politică nocivă pentru vecini, care aminteşte de protecţionismul din perioada Marii Depresiuni economice, cel mai afectat fiind sistemul bancar din statele est-europene, controlat în proporţie mare de instituţii de credit străine.

Băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale, cea germană Commerzbank sau cea britanică Lloyds au anunţat deja că se vor concentra mai mult pe piaţa internă. Totodată, SocGen îşi va reduce semnificativ costurile aferente sucursalelor şi filialelor din Rusia, România, Cehia şi Egipt.

Commerzbank, a doua bancă din Germania după capitalizare, va refuza probabil creditarea în afara Germaniei şi Poloniei deşi banca are o prezenţă importantă în multe economii est-europene.

Naţionalizarea băncilor, o soluţie?

Într-un manifest virulent, publicaţia americană The Wall Street susţine că sistemul bancar din Europa de Est trebuie să se scuture de dominaţia instituţiilor de credit occidentale care ar putea fi forţate de problemele cu care se confruntă zona euro să-şi neglijeze sucursalele.

Publicaţia califică privatizarea băncilor est-europene drept un "accident istoric", un "experiment îndrăzneţ", dar nereuşit. Aceasta scoate în evidenţă problema dezechilibrului total între interesele statelor est-europene, unde sistemele bancare sunt dominate de bănci occidentale, şi cele ale ţărilor din Vest, unde se află sediul instituţiilor de credit. Articolul subliniază că guvernele din Europa de Est trebuie să găsească o alternativă la actuala subordonare a băncilor din regiune faţă de creditorii occidentali, iar băncile est-europene au de ales între a "rămâne lipite" de creditorii occidentali care se vor "împiedica ani la rând de problemele fiscale ale zonei euro" şi a fi "renaţionalizate".

O nouă Iniţiativă Viena?

Într-o interpretare plastică a situaţiei în care se găseşte Europa de Est, un dialog între guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi un oficial bancar european care reeditează o reacţie celebră avută în faţa unui judecător de personajul jucat de Al Pacino în filmul "Dreptate pentru toţi", Financial Times îşi exprimă principalele temeri legate de o eventuală vânzare de active şi retragere de pe piaţa bancară din regiune a unor instituţii de credit din zona euro.

Ca răspuns la această situaţie, FT propune o nouă Iniţiativă Viena care să asigure de această dată vânzarea ordonată de active bancare, un nou rol pentru creditorii externi, controlul capitalurilor şi o acţiune coordonată a instituţiilor financiare internaţionale.

Wall Street Journal

Pe 26 octombrie, publicaţia americană a avertizat că viitorul sistemului bancar este pus sub semnul întrebării în întreaga lume, dar nicăieri în mai mare măsură ca în Europa Centrală şi de Est. WSJ arată că în Est s-a creat un experiment bancar îndrăzneţ, în care băncile mari din Vest şi-au alimentat subsidiarele din Est cu credite ieftine. Acum, acestea ar putea rămâne "orfane" în lipsa unui zid de protecţie precum Acordul de la Viena din 2009. Publicaţia subliniază ipocrizia din Vest, atât din partea băncilor, cât şi a guvernelor care acum se ascund în spatele Cortinei de Fier a creditului: băncile erau încurajate să meargă în Est, dar nu exista deschidere la investiţii străine în propriile sectoare bancare.

Financial Times

Într-un material apărut pe blogul publicaţiei pe 7 noiembrie, FT închipuie un dialog între Mugur Isărescu în locul lui Al Pacino într-o transpunere în prezent a filmului "Dreptate pentru toţi", nemulţumit de impactul crizei din zona euro, şi un oficial bancar european: Mugur Isărescu: Dacă toată lumea este de acord că sunt nevinovat, cum se face că mă întorc la închisoarea pieţei? BCE este vinovată că nu a reuşit să consolideze situaţia monetară în ECE!

Oficialul bancar european: Ai întrecut măsura! Am asigurat un suport de lichiditate pentru băncile din zona euro care operează în regiune!

Bancherul ECE: Tu ai întrecut măsura! Tu ai întrecut măsura! Tot BCE-ul şi construcţia bancară au întrecut măsura!

Reuters

Într-o analiză publicată pe 7 noiembrie, Reuters subliniază expunerea regională mare a băncilor europene la vecinii emergenţi din Europa Centrală şi de Est şi apreciază că regiunea s-ar putea confrunta cu un şoc foarte mare deoarece economiile sunt prea strâns legate de zona euro. Analiza merge mai departe, notând că o criză a creditului în Europa ar putea avea ecouri peste graniţele continentului.

Bloomberg

Pornind de la un avertisment al FMI, agenţia de presă Bloomberg arată într-o analiză publicată pe 7 noiembrie că Europa de Est s-ar putea confrunta cu un deficit de finanţare odată cu retragerea lichidităţilor din regiune de către băncile din Vest, afectate de criza datoriilor suverane din zona euro. Analiza menţionează că băncile care au alimentat boom-ul economic din Europa de Est înainte de criza financiară din 2008 sunt presaţi de deteriorarea calităţii creditului şi de creşterea economică slabă şi notează că regiunea a fost cel mai grav afectată din lume de urmările prăbuşirii băncii americane Lehman Brothers.

The Guardian

Publicaţia britanică a scris pe 8 noiembrie că băncile europene afectate de criză încep să-şi limiteze operaţiunile de creditare de pe pieţele externe, ceea ce aminteşte de protecţionismul care a speriat Europa în anii 1930, perioada Marii Depresiuni economice.

The Guardian a subliniat că această practică loveşte vecinii, în special Europa de Est. Publicaţia menţionează că, din cauza presiunilor de ordin politic şi financiar, creditori europeni precum BNP Paribas, Societe Generale, Commerzbank sau Lloyds au anunţat deja că se vor concentra mai mult pe piaţa internă.

Ce spun analiştii români

Daniel Dăianu

"O criză de lichiditate ar fi cumplită, deoarece ar afecta mersul întregii economii. Multă lume ignoră că România are datorii externe considerabile, care trebuie refinanţate", apreciază profesorul de economie Daniel Dăianu. Acesta subliniază că o criză a lichidităţii se va simţi mai puternic în cazul în care criza de încredere din Europa se va adânci.

Pentru România consecinţele ar fi "rele" pentru că nu se mai poate recurge la un împrumut extern ca în 2008-2009.

"Stabilitatea financiară a României nu depinde doar de politicile BNR", notează fostul ministru de finanţe.

Dragoş Cabat

Analistul economic vede că România, pe termen scurt, se poate apăra de o criză de lichiditate prin utilizarea banilor de la FMI, dacă statul nu se va putea finanţa de pe pieţe la costuri rezonabile.

Pentru ca România să se poată proteja pe termen mediu şi lung este necesar un flux constant de investiţii străine în linie cu evoluţia PIB-ului, spune Dragoş Cabat.

Nicolae Chidesciuc

Mai pesimist, economistul JP Morgan spune că nu există foarte multe soluţii pentru evitarea unei crize de lichiditate, deoarece dependenţa de băncile din zona euro este foarte ridicată. Totuşi, una dintre acestea, atât pe termen scurt, cât şi lung, ar fi atragerea de fonduri europene.

"Problema reducerii finanţării se va manifesta pe termen mediu deoarece problemele zonei euro sunt foarte profunde. Nu trebuie să ne aşteptăm la dispariţia finanţării, aceasta se va reduce treptat", apreciază Nicolae Chidesciuc.