Opinie Valentin Ţuca: Riscurile nu sunt în criză

"Un rău nu vine niciodată singur", spune înţelepciunea populară românească, iar fenomenul agravării riscurilor operaţionale în cadrul instituţiilor financiare din cauza crizei economice este încă o dovadă a acestei zicale.

Criza financiară impune reconsiderarea riscurilor operaţionale în cadrul instituţiilor financiare. De ce? Pentru că în ciuda importanţei general acceptate a riscurilor operaţionale, circumstanţe obiective au determinat ca riscul de credit şi cel de piaţă să capteze cea mai mare atenţie a operatorilor din sectorul financiar de la declanşarea crizei încoace.

Însă toate datele arată că riscurile operaţionale sunt insuficient conştientizate. Cu sprijinul Institutului Bancar Român, brokerul de asigurări Aon România a iniţiat luna trecută un sondaj privind maniera în care sunt percepute riscurile operaţionale de sectorul financiar din România şi cum sunt ele "tratate" de către instituţiile financiare. Sondajul va fi prezentat marţi, 15 noiembrie, la un seminar privind managementul riscurilor operaţionale în instituţiile financiare organizat de AON România împreună cu Institutul Bancar Român la sediul acestuia, sub titlul "Atenţie, riscurile nu sunt în criză".

Toţi respondenţii au fost de acord că managementul riscurilor operaţionale are o importanţă mare (16%) sau foarte mare (84%), dar doar 44% dintre aceştia au indicat că organizaţiile din care fac parte au resimţit acutizarea riscurilor operaţionale după declanşarea crizei economice.

Acest procent este destul de redus, dar el se datorează pe de o parte faptului că s-ar putea să nu existe încă o conştientizare profundă şi suficientă a ceea ce înseamnă riscuri operaţionale, iar pe de altă parte faptul că majoritatea operatorilor nu s-au confruntat deocamdată, din fericire, cu impactul producerii unor riscuri majore de acest fel. Astfel, pierderile au venit mai mult din zona de default-payment şi de reducere a activităţii de creditare, deci riscul de credit şi cel de piaţă.

Este normal, de obicei, să ne simţim mult mai sănătoşi înainte ca organismul să cedeze şi să ne ducem la medic. Oricum, producerea unor riscuri operaţionale cauzatoare de pierderi, mari sau mici, este de regulă păstrată extrem de confidenţial, pentru că vulnerabilităţile în această zonă sunt de natură a aduce, pe cale de consecinţă, daune reputaţionale majore şi e binecunoscut faptul că piaţa financiară este extrem, extrem de sensibilă la acest capitol. De altfel, riscurile operaţionale sunt dependente direct de calitatea actului managerial şi de aceea sunt de natură să determine efecte în trei direcţii majore: satisfacţia clienţilor, reputaţia instituţiei şi recompensarea acţionariatului.

Sondajul efectuat confirmă că primele trei riscuri operaţionale prioritizate de respondenţi au fost următoarele: problemele de imagine care decurg din ştirbirea bunei reputaţii, protejarea necorespunzătoare a informaţiilor şi datelor deţinute şi administrarea defectuoasă a conturilor clienţilor. În categoria evenimentelor considerate cu impact moderat, reprezentanţii instituţiilor financiare au inclus ca principale expuneri schimbările de reglementări şi legislaţie, infidelitatea angajaţilor şi infracţionalitatea informatică.

În ceea ce priveşte soluţiile, sondajul a reliefat faptul că marea majoritate a respondenţilor iau în considerare soluţii de transfer a riscurilor operaţionale către piaţa de asigurări, 93,8% dintre respondenţi indicând că organizaţiile lor deţin una sau mai multe tipuri de asigurări care acoperă anumite riscuri operaţionale. Peste 60% dintre cei care au participat la sondaj au confirmat că ştiu bine şi foarte bine care sunt produsele de asigurare necesare de avut în vedere pentru controlul impactului producerii riscurilor operaţionale.

Probabil că un management mai atent al riscurilor operaţionale, dublat de o politică prudenţială mai viguroasă, ar fi putut evita internaţionalizarea crizei declanşate peste ocean de combinaţia risc de credit/risc de piaţă sau, oricum, i-ar fi diminuat semnificativ virulenţa.

E o lecţie exorbitantă şi n-avem voie să nu o învăţăm, esenţial fiind să şi trecem de la stadiul de recunoaştere teoretică la cel de implementare practică. Iar asta urgent, pentru că circumstanţele sunt agravante mai ales pentru sectorul financiar.

Să nu uităm totuşi că riscul e de natură să creeze şi valoare, profitul producându-se tocmai din asumarea inteligentă a riscurilor, proces în care managentul de risc devine un avantaj competitiv. Plastic vorbind, managementul de risc este arta de a trage suficiente concluzii din informaţii insuficiente şi, mai important, de a şi acţiona în consecinţă.

Valentin Ţuca este CEO la AON România Broker de Asigurări