BERD mobilizează Europa pentru a preveni o criză a creditului în Europa de Est

În ultimul timp s-au înteţit avertis­men­tele, venite atât din partea marilor publicaţii financiare ale lumii, cât şi a FMI, că problemele băncilor din Eu­ropa de Vest acutizate de criza dato­riilor suverane din zona euro riscă să dege­nereze într-o criză a creditului în statele est-euro­pene. Avertismentelor le răspunde Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) care, pentru a doua oară în ultimii trei ani, conduce negocierile dintre instituţiile de credit şi oficiali pentru a preveni ca băncile din Vest să retragă fondurile subsidiarelor din Europa de Est, scrie Bloomberg.

"În această situaţie este nevoie de o coordonare mai strânsă. Altfel vom vedea efectele negative ale soluţiilor naţionale", a spus Nagy.

Motivul temerilor privind băncile din Est a pornit de la decizia liderilor europeni de a cere instituţiilor de credit să-şi majoreze capitalul de bază la 9% din activele totale ponderate la risc până la jumătatea lui 2012 pentru a face faţă turbulenţelor de pe pie­ţe­le financiare. Cu mai mult de trei sferturi din sectoarele bancare ale ţărilor est-europene sub controlul creditorilor occidentali pre­cum UniCredit sau Erste, diviziile locale ar putea primi mai puţin sprijin de la băncile-mamă, a atras atenţia BERD. Băncile vest-europene au nevoie de 106 miliarde de euro, conform Autorităţii Bancare Europene.

Estul are motive să se teamă de criză. România este în al doilea rând de tranşee

Criza din zona euro ar putea eroda cererea pentru exporturile Europei de Est şi reduce intrările de capital în regiune, aşa cum s-a întâmplat în 2008, notează BERD.

"Din nefericire, Europa de Est are din nou motive să se pregătească de o nouă criză. În cazul în care criza scapă de sub control, modelul de integrare financiară din Europa avansată şi cea emergentă, dar şi de mai departe, ar putea fi în pericol", spune economistul-şef al BERD, Erik Berglof.

Instituţia a avertizat că Ungaria, Slo­vacia şi Bulgaria sunt statele cele mai vulne­rabile la fenomenul, de contagiune, urmate de Croaţia, Slovenia, România şi Polonia.

Ponderea mare a sectorului bancar aflat sub controlul băncilor străine este motivul pentru care Europa de Est are cele mai multe motive să se teamă de o retragere a băncilor occidentale de pe pieţele emer­gente, apreciază publicaţia britanică Fi­nancial Times.

"Dacă Polonia şi Cehia rămân relativ atractive, oricare altă piaţă rămâne vulne­rabilă în faţa unei crize a creditului, în condiţiile în care băncile din Vest îngheaţă creditarea. Problemele ar putea fi agravate de faptul că acestea încearcă să-şi vândă vechiile portofolii sau chiar întregi subsidiare", notează cotidianul de business. Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât băncile cu cea mai mare prezenţă în Est sunt cele care au cele mai mari probleme acasă. În afară de UniCredit şi Commerzbank, lista băncilor cu probleme este completată de Erste şi Raiffeisen din Austria, pe care analiştii le consideră subcapitalizate, Société Générale din Franţa, care a început un proces de restrângere, şi băncile greceşti, care au cele mai grave probleme, notează Financial Times.

Toate băncile de mai sus, cu excepţia Commerzbank, sunt prezente pe piaţa din România, unele dintre ele fiind jucători importanţi în sistem.

La începutul acestei luni şeful FMI a avertizat că Europa de Est s-ar putea confrunta cu o criză a creditului, în condiţiile în care băncile vestice retrag lichidităţi din regiune.

Polonezii se gândesc la preluarea băncilor străine din ţară

Într-un interviu acordat The Wall Street Journal, Marek Belka, guvernatorul băncii centrale poloneze, spune că ţara sa ar trebui să-şi consolideze apărarea împotriva contagiunii crizei financiare din zona euro prin tăierea cheltuielilor publice şi realizarea de planuri de intervenţie, în cazul în care băncile străine cu operaţiuni în ţară au probleme.

Criza din zona euro se poate propaga prin sectorul bancar, spune Belka. Aproxi­mativ 70% din sectorul bancar polonez este controlat de bănci occidentale. Într-un scenariu advers, instituţiile guverna­mentale şi investitorii locali ar putea acţiona pentru a acoperi golul.

"Ar trebui să ne folosim de capital polonez pentru a injecta fonduri", a menţionat bancherul, adăugând că banca centrală este pregătită să ofere lichidităţi.

"Nu consider că statul ar trebui să devină acţionar, ar trebui să fie ultima soluţie", a afirmat Belka. El a mai spus că Polonia are capitalul privat necesar pentru a readuce o proporţie mai mare din sectorul bancar în mâini poloneze.

"Nu este nimic ciudat pentru o ţară de mărimea Poloniei să se gândească la o astfel de evoluţie", explică el.

Cum este implicat BERD în sistemul financiar românesc

BERD, de-a lungul a aproape două decenii, ainvestit în mai multe bănci din România - Banca Ţiriac, Alpha Bank (fosta Bancă Bucureşti), BCR sau Banca Transilvania.

Cea mai mare afacere au făcut-o cu BCR unde au câştigat de 6-8 ori suma investită. Căştigul total s-a apropiat de 800 mil. dolari. La Banca Ţiriac nu şi-au multiplicat atât de mult banii. La fel a fost şi cu Alpha Bank.

În acest moment BERD este principalul acţionar al Băncii Transilvania, unde deţin 15% din capital. Dacă ar fi vândut înainte de criză, câştigul la Banca Transilvania ar fi fost la fel ca la BCR în termen de multiplicare.